Eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri a fost cerută imperios de investitorii străini. Prim-ministrul Ilie Bolojan a declarat, miercuri, că sunt analizate două variante, la solicitarea investitorilor străini, de eliminare a controversatului impozit.
Prima variantă vizează reducerea la jumătate a impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA) începând cu ianuarie 2026 și anularea acestuia din 2027, dar în condițiile menținerii la nivelul actual de 4.050 de lei a salariului lunar minim brut pe țară garantat în plată.
A doua variantă de lucru se referă la eliminarea IMCA din ianuarie 2026, în condițiile creșterii la nivelul de 4.350 de lei a salariului lunar minim brut pe țară garantat în plată. Așa cum a scris Gândul, economiștii recomandă eliminarea acestui impozit, invocând argumente clare în acest sens, dintre care pierderea investițiilor.
Premierul Ilie Bolojan s-a întâlnit miercuri, la Palatul Victoria, cu reprezentanții Consiliului Investitorilor Străini, în cadrul consultărilor guvernamentale pe marginea legislației necesare pregătirii bugetului de stat pentru anul 2026.
Reprezentanții mediului de afaceri au adus argumente pentru eliminarea impozitului, întrucât introducerea acestuia a afectat investițiile și sentimentul de încredere al investitorilor în economie.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2F%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F12%2Fbolojan-deficit.webp)
Prim-ministrul a punctat că vor fi analizate toate argumentele economice și sociale, iar în perioada imediat următoare vor fi luate decizii clare cu privire la impozitul minim pe cifra de afaceri, salariul minim și reforma administrativă, conform unui comunicat al Guvernului. Aceste decizii vor sta la baza definitivării bugetului de stat pentru anul 2026, care ar putea fi aprobat până la finalul lunii ianuarie a anului viitor, cu un obiectiv clar de încadrare în ținta de deficit bugetar de 6,4% din PIB.
Reprezentanții Consiliului Investitorilor Străini au subliniat importanța predictibilității fiscale pentru dezvoltarea proiectelor de investiții. În egală măsură, „au arătat deschiderea de a contribui cu studii și soluții pentru fundamentarea măsurilor guvernamentale și, în perspectivă, pentru construirea unui model economic competitiv care să ducă România la o nouă etapă de dezvoltare”, conform Guvernului.
De altfel, IMCA a fost criticat și de Camera Consultanților Fiscali, ai cărei reprezentanți au invocat confuzia creată de legislația în privința impozitului minim pe cifra de afaceri.
Potrivit unui studiu Tax Institute, 40% din totalul cifrei de afaceri pe economie (peste 200 miliarde de euro) este realizat de companiile supuse acestui IMCA. Studiul mai arată că circa 70% dintre companiile analizate ar datora IMCA, în locul impozitului pe profit. Ele reprezintă 28% din cifra de afaceri totală pe economie.
Cele mai afectate sectoare sunt cele strategice: industria prelucrătoare – inclusiv industria auto, comerț, transport, energie, agricultură, iar aproape un sfert dintre angajații în sectorul privat din România lucrează în companiile vizate de IMCA.
Impozitul minim pe cifra de afaceri a fost criticat în mod repetat de comunitatea oamenilor de afaceri. Într-o perioadă în care mediul privat se confruntă cu restructurări și disponibilizări, menținerea IMCA pune presiune suplimentară pe companiile care încearcă să păstreze locurile de muncă, susțin 14 organizații care fac un apel comun pentru eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri.
RECOMANDĂRILE AUTORULUI