Ministerul Mediului a supus Executivului spre aprobare obiectivul de investiții „Reabilitarea Bazinului de Apă Curată și a lucrărilor anexe pe râul Doftana, județul Prahova”. Este vorba de Bazinul de Apă Curată de la Voila, complex din care face parte și Barajul Paltinu, a cărui defecțiune a lăsat fără apă curentă 130.000 de oameni. Gândul a intrat în posesia acestui document.

Diana Buzoianu a fost sancționată simbolic pentru gestionarea defectuoasă a crizei care a lăsat 100.000 de oameni din două județe, iar moțiunea simplă de luni inițiată de AUR a trecut, cu ajutorul PSD. Deși moțiunea nu a dus la demiterea efectivă a ministrei Mediului, ea constituie un puternic vot de blam în cadrul coaliției.

Bazinul de Apă Curată (B.A.C) și lucrările conexe fac parte din Sistemul Hidrotehnic Voila (S.H. Voila), care asigură apa curată în caz de turbiditate crescută. Acestea   sunt în administrarea Administrației Naționale Apele Române București și operate de S.C. Exploatare Sistem Zonal Prahova S.A.

CINEMA A fost lansat trailerul documentarului „Melania”, unde soția lui Donald Trump este protagonist, iar producător executiv este președintele SUA însuși

17:29

SPORT El e românul care face FURORI în Supercars. La 17 ani pilotează un Aston Martin

17:23

Bazinul de Apă Curată a fost construit între anii 1982 – 1986 și pus în funcțiune în 1988

Potrivit notei de fundamentare, Priza Brebu și Bazinul de Apă Curată Lunca Mare au drept scop mărirea gradului de siguranță a Sistemului Hidrotehnic Prahova Teleajen ( S.H.P.T.), care asigură sursa de apă potabilă în Ploieşti și platforma industrială Brazi în perioadele critice de ape cu debite mărite și turbidități ridicate pe râul Doftana.

Priza Brebu și Bazinul de Apă Curată Lunca Mare sunt lucrări pentru menținerea turbidității apei brute la valori optime în vederea tratării apei, până la depășirea perioadei de viitură. Bazinul de Apă Curată a fost construit între anii 1982 – 1986 și a fost pus în funcțiune din anul 1988. La scurt timp după darea în exploatare a bazinului,
s-au înregistrat unele deficienţe de comportare, materializate prin deformaţii ale pereului de dale şi exfiltraţii.

9 img doc

Potrivit documentului înaintat de Diana Buzoianu spre aprobarea premierului Bolojan, finanțarea obiectivului de investiții se realizează din fonduri de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, din veniturile proprii ale Administrației Naționale ”Apele Române“, precum și din alte surse legal constituite.

Bazinul de la Voila e în pericol de pierdere totală a capacității de stocare

Reparaţiile repetate nu au rezolvat deficiențele de comportare, deformaţii şi exfiltraţii fiind înregistrate în continuare, în ultimii ani cu intensitate chiar mai mare. Situația existentă a impus ca din anul 2008 și până în prezent bazinul de apă curată să funcționeze cu restricții și anume: nivelul maxim al apei în bazin 479,00 mdM (față de cel proiectat – 480,20 mdM).

Barajul de la Voila riscă să devină nefuncțional în viitorul apropiat. Foto: Salutfagaras.ro

Expertizele din anii trecuți au evidențiat că deteriorările constatate pun în pericol integritatea structurală a bazinului și pot duce la pierderea integrală a capacității de stocare, se mai arată în document.

În cadrul documentației de avizare a lucrărilor de intervenții, proiectul propune o serie de măsuri complexe. În final, oportunitatea investiției vizează:

• stoparea circulației apelor mineralizate cu săruri sulfatice din versantul drept către albia râului Doftana pe culoarul care subtraversează Bazinul de Apă Curată;
• refacerea etanșării pereului de pe taluzurile interioare și de pe radier;
• stoparea avariilor repetate ale conductei de aducțiune dintre la Bazinul de Apă Curată și Sistemul Hidrotehnic Voila;

• urmărirea tasărilor digurilor de contur prin executarea unui sistem de piezometre amplasate în zona cu deformații.

Proiectul va genera noi locuri de muncă, se mai laudă Buzoianu

Scopul lucrărilor de intervenție este de aducere a Bazinului de Apă Curată Lunca Mare la starea de siguranță normală. Nu în ultimul rând, impactul prognozat pe durata dezvoltării proiectului asupra mediului socioeconomic va fi pozitiv, căci vor fi create noi locuri de muncă pentru comunităţile locale în zona în care vor fi efectuate lucrările, se mai arată în document.

În vederea adoptării de către Guvern a acestui proiect de act normativ s-a obținut avizul Consiliului
Interministerial de Avizare Lucrări Publice de Interes Național și Locuințe nr. 55 din 9.12.2025 și al ministerelor interesate, se mai arată în documentul semnat de Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor.

Inflație de politruci USR în funcțiile cheie din domeniul hidrografic, inclusiv la stația din Voila

Mai mulți politicieni cu legături cu USR ocupă funcții publice direct responsabile de situația de la Paltinu. Astfel, 4 persoane apropiate de USR au funcții direct responsabile de problema care a lăsat 100.000 de oameni fără apă potabilă. Este vorba de secretara de stat pe probleme cu apa, directorul Apelor Române, de directorul tehnic ESZ Prahova și șeful stației de apă de lângă Paltinu.

Sursa foto: Mediafax

Foarte recent, ministrul Mediului, a declarat în exclusivitate pentru Cotidianul că ia în calcul chiar desființarea operatorului de apă ESZ din județul Prahova. Buzoianu acuză faptul că în județ sunt practicate printre cele mai mari prețuri la apă din întreaga țară, prețuri care ar fi influențate inclusiv de organizarea operatorului de apă. Însă, directorul tehnic al operatorului a fost propus chiar de USR. Totodată, șeful sistemului hidrotehnic din Voila este userist, scrie Cotidianul.

„Specialiștii” USR provin din pepiniera de cadre. Deși partidul pledează pentru transparență, șefii Apelor au averile la secret

Expertul internațional: „Situația de la Paltinu nu e un accident. Este semnalul că România riscă să rămână fără apă”

Profesorul Cătălin Popescu, Președintele Comitetului Național al Marilor Baraje, a avertizat că România stă pe o bombă cu ceas. Specialistul a atras atenția încă din luna mai că România riscă să rămână fără apă, iar vulnerabilitățile sunt maxime pentru viitor.

Toți știau. Din octombrie. Gândul a publicat documentele care aruncă în aer minciunile Dianei Buzoianu în Criza Apei de la Barajul Paltinu

Unul dintre domeniile strategice ale țării vizează gestionarea amenajărilor hidrografice. Șef de lucrări dr. ing. în cadrul Universității Tehnice de Construcții București, Popescu are o vastă carieră națională și internațională și semnalează riscurile majore pentru țara noastră.

În lipsa specialiștilor, a investițiilor constante și a unei mentenanțe riguroase, orice sistem ajunge inevitabil la limită. România are una dintre cele mai bune legislații din lume privind siguranța barajelor, dar legislația nu poate face reparații, nu poate opri colmatarea și nu poate suplini lipsa de resursă umană. Barajul este sigur din punct de vedere structural, însă exploatarea cu echipamente învechite sau insuficient întreținute devine problematică. Suntem într-un punct în care infrastructura are nevoie de intervenții reale, nu de noi amânări, a explicat acesta pentru Stiripesurse.

Lipsă de viziune pe termen mediu și lung, lipsă acută de specialiști

Bâlbele și contradicțiile din spațiul public relevă, din păcate, pe lângă lipsa de comunicare și coordonare între decidenți, o evidentă lipsă de viziune pe termen mediu și lung. Iar aici e o problemă sistemică, ce datează de mulți ani. Partea bună din această dramă, cu care un număr uriaș de oameni s-au confruntat, este conștientizarea opiniei publice și a factorului politic asupra importanței domeniului hidrotehnic. Barajele sunt lucrări esențiale pentru viața de zi cu zi, dar importanța lor a fost ignorată. Poetic descris, ne aflăm pe marginea prăpastiei, iar malul se surpă. Situația pe care v-o descriu e deja vizibilă pe șantiere și în birourile de proiectare. Firmele ajung să-și dispute aceiași 5-6 ingineri buni, îi caută dintr-un capăt în altul al țării. Iar la nivel local, autorități care accesează fonduri europene nu au cui încredința proiectele. E o lipsă acută de competență, și nu pentru că tinerii n-ar fi capabili, ci pentru că nu au fost ghidați către acest domeniu, continuă Sebastian Popescu pentru sursa citată.

Multe informații critice mai sunt doar în memoria inginerilor pensionari, nu în arhive

România are peste 200 de mari baraje, cu o vârstă medie de 45 de ani, iar autoritățile trebuie să se mobilizeze urgent pentru a moderniza continuu echipamentele și anexele acestora, atrage atenția expertul.

Ar trebui un consens național, al tuturor factorilor guvernamentali implicați. Nu includ și Parlamentul, pentru că legislație bună avem, doar că ea trebuie aplicată, iar ca s-o aplici, îți trebuie lanț corect și coerent al deciziei, plus oameni. E limpede că avem vulnerabilități la ambele domenii. eu pot vorbi doar despre a doua parte, cea a resursei specializate. Gândiți-vă că generația care a construit și operat aceste baraje se retrage, iar din urmă vin extrem de puțini oameni. În plus, foarte multe informații tehnice, de natură critică, se află exclusiv în memoria celor aflați astăzi la vârsta senectuții, nicidecum în arhive digitale. Ca să nu mai spun că multe arhive fizice au fost neglijate sau pierdute.

Birocrația frânează ani de zile mentenanța barajelor. România riscă să fie luată de ape, la propriu

Sunt două domenii: întâi lanțul planificării și deciziei, iar apoi implementarea. Pe prima zonă, vorbim de structurile executive: Guvern, Ministerul de resort, Apele Române, Administrațiile bazinale. Pe a doua zonă, trebuie să motivăm și să atragem rapid studenți, care să devină tineri ingineri. Pentru că, paradoxal, prin absența oamenilor nu pierdem doar specialiști, ci și o moștenire tehnică acumulată în 70–80 de ani. Deși trăim într-o eră digitală, operăm infrastructuri proiectate în era analogică.

Specialistul mai semnalează un dezechilibru major exact pe lanțul decizional menționat. Operațiunile tehnice de mentenanță și actualizare pot dura 2-3 ani, dar procedurile administrative pot dura de 3-4 ori mai mult.

RECOMANDĂRILE AUTORULUI

Diana Buzoianu a fost prinsă pe picior greșit într-un studio TV. Ministra Mediului nu știe să răspundă la întrebarea simplă: la câte baraje se lucrează în prezent?

Problema care inundă România la propriu: lipsa inginerilor hidrotehnicieni. Ce spune decanul Facultății de Hidrotehnică de la Politehnică

Mai avem parchete în țara asta? Cine și pentru ce ar trebui anchetat în cazul crizei de apă și dezastrul preconizat, dar nesoluționat!

Diana Buzoianu acuză Apele Române că au stat pe „un munte de BANI”: „Trebuie să fie reformată”