Prestigiosul clasament Shanghai spulberă șansele universităților românești. În timp ce marile universități ale lumii apar de mii de ori în clasament, România apare de doar 15 ori. Expert educație: „Totul pornește de la finanțare, nu se face pe ochi frumoși”

În România anului 2025 – în care guvernanții vorbesc despre reformarea educației – dar „uită” să aloce bani pentru investiții și pentru a susține performanța – clasamentul Shanghai reduce la tăcere învățământul din România. Mai exact, universitățile din țara noastră apar doar de 15 ori în cel mai nou clasament global după domenii de studiu, Shanghai Global Ranking of Academic Subjects 2025, dat publicității marți. Rezultatul este cu atât mai îngrijorător, cu cât este mult mai slab decât cel din ultimii doi ani – 22 de apariții în 2024, 19 în 2023 – în condițiile în care clasamentul este realizat pentru 57 de domenii de studiu, cu liste de până la 500 de poziții pentru fiecare și în care sunt rezultate circa 2000 de universități din lume.

„În cercetare, totul pornește de la finanțare, pentru că cercetarea trebuie finanțată”

Ovidiu Pânișoară, directorul Departamentului de Formare a Profesorilor de la Universitatea din București și expert în educație, susține, într-o analiză pentru Gândul, că cercetarea nu se face pe ochi frumoși, ci prin alocarea de fonduri și un interes continuu pentru a ajunge în „liga” mare, printre cei mai buni dintre cei mai buni.

SOCIAL Proprietate de 375.000 de euro care a fost scoasă la vânzare, în Marea Britanie. De ce un cuplu oferă bilete la licitație cu 6 euro

10:45

SPORT Gigi Becali dezvăluie ce se întâmplă cu Tavi Popescu și Dennis Politic la FCSB. „Dacă nu, la revedere!”

10:31

„Există proiecte care sunt finanțate – nu sunt foarte multe și, de exemplu, sunt domenii cuprinse în clasamentul Shanghai care nu există pe listă –  care nu sunt finanțate în România. Nu există finanțări pentru acele zone sau domenii, mă refer la finanțările naționale ale cercetării. Și atunci tu vrei să dezvolți un proiect de țară, dar neintroducând bani. În momentul în care universitățile nu au o bază pentru a face cercetare de înaltă calitate, clasamentul Shanghai se bazează exact pe asta. Trebuie să produci un flux de cunoaștere la nivel internațional.

Acest flux de cunoaște la nivel internațional se bazează, evident, pe niște cercetări care trebuie să spună ceva ca să poată fi publicate acolo. Sunt foarte greu de făcut pe sistemul de lup singuratic. Sau se pot face, dar nu au aceeași anvergură. Și atunci – în aceste condiții în care nu poți să faci cercetare la standardele la  care se face cercetare în alte universități din afară – este mai greu să îndeplinești criteriile prin care poți să fii vizibil cu anumite studii la nivel internațional. Nu spun că nu le avem, le avem și noi, dar într-o măsură mai mică. În orice sistem, cât investești, atât primești, nu poți să aloci puțin și să obții mult, este împotriva firii și este un mit. Pot să am pe cineva care are idei, care este foarte bun, dar are nevoie de infrastructură pentru a deveni relevant”, susține expertul în educație.

„Noi continuăm cu toții să publicăm articole, dar o facem pe timpul nostru liber”

Ovidiu Pânișoară mărturisește că și în România există cercetători buni care performează în diverse domenii – însă care nu sunt susținuți financiar –  cercetarea reducându-se la ideea de „lup singuratic”, dar care nu are nivelul scontat pentru a intra în prestigiosul clasament Shanghai, la care aspiră toate universitățile lumii.

„Nu înseamnă că acele domenii trecute în clasamentul Shanghai nu sunt stăpânite în România, dar nu există o forță de impact atât de mare ca în alte țări. Adică, avem cercetători singuratici buni,  avem oameni în  toate aceste domenii care performează. Numai că – nu sunt atât de mulți la nivelul unor instituții – pentru că instituțional vorbind, ar trebui să fie o cultură a cercetării,  susținută de către universități și de către minister. Nefiind această cultură a sprijinului pentru cercetare, rămân oamenii care fac lucruri individuale.

Noi avem cercetători care apar în diferite clasamente internaționale, avem cercetători care au publicate materiale, care se încadrează și joacă în aceeași ligă cu mulți alți cercetători din lume, dar nu sunt cantitativ la fel de mulți ca cei din străinătate. Acolo există o politică întreagă, există laboratoare de cercetare în care se investește continuu. Cercetarea face parte din jobul tău și ajunge să fie ușor de făcut în condiții optime și cu infrastructura potrivită. La noi în România, din păcate, cercetarea rămâne un element de lup singuratic.

Dacă vreți, putem merge mai departe, că mai există o problemă în sistemul de învățământ universitar și anume faptul că finanțarea  – și acest lucru s-a rupt la un moment dat, în urmă cu mulți ani – se face pe numărul de studenți și nu pe grupa de studenți, pe unitate, astfel încât universitățile au tot interesul să aibă cât mai mult studenți, ceea ce reduce nivelul de timp pentru cercetare pe care îl are profesorul universitar respectiv. Noi continuăm cu toții să publicăm articole, dar o facem pe timpul nostru liber, nu ne este retribuită efectiv această cercetare. ”

Specialistul în educație recunoaște, în contextul publicării clasamentului Shanghai – că fără investiții nu putem vorbi despre o cercetare care să atingă performanța și care să devină un punct de reper pentru universitățile din afară.

„Infrastructura noastră este la pământ”

În plus, Ovidiu Pânișoară susține că infrastructura din România este la pământ, lucru care nu permite extinderea cercetării și lucrul student – profesor pe teme de cercetare care ar putea să devină emblematice și care ne-ar da șansa să intrăm în marile clasamente ale lumii.

„Există o cultură și un demers pe care noi am putea să le imprimăm la nivel de educație universitară. Dar, ca să imprimăm această cultură și acest demers trebuie să-i și faci loc. Cu alte cuvinte, trebuie să și tragi țevile ca să curgă apa. Infrastructura noastră este la pământ. Și vă mai spun un lucru fundamental și anume faptul că în marile universități ale lumii cercetarea nu o fac numai profesorii, aceștia coordonează cercetări care sunt făcute de către doctoranzi, de către masteranzi și chiar de către studenții care-și dau licența.

Poate că am studenți foarte buni, dar unde să facă cercetarea, când la noi nici profesorii nu au unde să stea toți când vin la facultate. Darămite să existe laboratoare pentru studenți în care să facă cercetări individuale. Nu poți să faci cercetare pe ochi frumoși sau se poate face, dar cu rezultate individuale, care nu sunt suficiente, astfel încât să conteze la nivel de țară”, a conchis Ovidiu Pânișoară.

Universitățile din Statele Unite apar de 4.281 de ori, urmate de universitățile chineze cu 3.747 de apariții

Shanghai Ranking Consultancy a publicat Clasamentul global al disciplinelor academice (GRAS) 2025, una dintre cele mai cuprinzătoare și obiective evaluări ale universităților din lume pe discipline academice.

Clasamentul din acest an acoperă 57 de discipline din domeniul științelor naturale, ingineriei, științelor vieții, științelor medicale și științelor sociale, inclusiv două discipline nou adăugate – Inteligența artificială și Știința și ingineria roboticii. În total, aproximativ 2.000 de universități din 92 de țări și regiuni sunt incluse în ediția 2025 a GRAS. (Clasamentul integral poate fi consultat AICI)

• După numărarea numărului total de apariții în toate disciplinele din clasament, universitățile din Statele Unite apar de 4.281 de ori, urmate de universitățile chineze cu 3.747 de apariții și universitățile din Regatul Unit cu 1.567 de apariții.
• În GRAS 2025, listele celor mai importante reviste, premii academice internaționale și organizații academice cheie sunt stabilite prin intermediul sondajului Academic Excellence Survey (AES) realizat de Shanghai Ranking.
• Până în iunie 2025, 1613 profesori de la 100 de universități de top din 21 de țări/regiuni au participat la sondaj. Rezultatele relevă 46 de premii de top, 33 de organizații internaționale cheie, 175 de reviste de top și 26 de conferințe de top.
• Cea mai extinsă prezență este cea a Zhejiang University, care apare în 55 din cele 57 de domenii analizate, urmată de University of Oxford și National University of Singapore, cu apariții în 53 de domenii fiecare.
• Clasamentul este realizat în funcție de 9 indicatori grupați în 5 categorii, cu o componentă puternică de impact al cercetării universitare.

Clasamentul Shanghai Global Ranking of Academic Subjects 2025, dat marți publicității

Domeniile – cheie în care universitățile românești sunt absente în clasamentul Shanghai

Instituțiile de învățământ superior din România sunt foarte puțin prezente în clasamente pentru unele domenii în care apăreau în urmă cu un an, în rankingul pe 2024.

Cele mai mari absențe se întâlnesc în domenii importante ale Ingineriei și Științelor sociale, unde România are doar câte două apariții. În plus, universitățile românești au dispărut complet din domenii în care figurau anii trecuți, precum Fizică, Biologie umană, Științe veterinare, Stomatologie sau Tehnologie medicală.

Față de 2024, o apariție nouă este raportată în cazul domeniului Știința și ingineria materialelor, prin Politehnica București.

Absența universităților românești este cea mai pronunțată în grupurile de domenii Inginerie și Științe sociale, unde sunt grupate cele mai multe domenii de studiu, de la Energie la Inteligență Artificială și de la Drept sau Educație la Management și Administrație publică. În aceste două grupuri vaste de domenii, România raportează doar câte două apariții.

Clasamentul Shanghai Global Ranking of Academic Subjects 2025, dat marți publicității

Universitățile românești, număr de apariții în Shanghai Ranking of Academic Subjects 2025:

• Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca – 2 apariții
• Universitatea din București – 2 apariții
• Universitatea Politehnica din București – 2 apariții
• USAMV Cluj-Napoca – 2
• UMF Carol Davila – 2
• Universități cu o apariție: Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Universitatea din Craiova, Universitatea Transilvania din Brașov, Universitatea din Oradea, ASE București
• Universitățile românești nu au nicio prezență în domenii noi pentru care au fost introduse clasamente, cum sunt Inteligență artificială, Robotică etc.
• Iar circa jumătate dintre toate aparițiile românești sunt grupate în domeniul Matematică, prin șapte universități.

Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca , două apariții în clasamentul Shanghai

Universitatea Carol Davila , două apariții în clasamentul Shanghai

Cele mai bune performanțe internaționale:

• Harvard University (SUA) – locul 1 în 11 domenii de studiu
• Tsinghua University (China) – locul 1 în 7 domenii de studiu
• MIT – locul 1 în 4 domenii de studiu
• Stanford University și Hong Kong Polytechnic University – primul loc în câte trei domenii
• Shanghai Jiao Tong University și University of Chicago – primul loc în câte două domenii
• Universitățile din SUA apar de 4.281 de ori, cele din China – de 3.747 de ori, iar cele din Marea Britanie – de 1.567 de ori.

Ilie Bolojan vrea să reducă cheltuielile de personal din educație

 Sindicaliştii din învăţământ au anunţat că vor protesta miercuri în fața Ministerului Educaţiei şi Cercetării, nemulţumiţi de „intenţia” Guvernului de a „reduce suplimentar” cheltuielile de personal în sistem printr-un nou act normativ, discutat în aceste zile la Palatul Victoria. Reamintim că nu este prima situație în care Ilie Bolojan alege să taie de la educație pentru „a salva” austeritatea bugetară. (Materialul integral AICI)

Sursă foto: Colaj Gândul

RECOMANDAREA AUTORULUI:

• Nicio universitate românească în prestigiosul CLASAMENT internațional Shanghai. UBB iese din topul 1000 global
• Universitatea din România inclusă în prestigiosul clasament Shanghai. UBB Cluj, între primele 5% universități ale lumii. Ce spune rectorul Daniel David despre acest clasament de referință