Tribunalul Arad obligă administrația locală din comuna Vladimirescu să schimbe numele străzii Nicolae Paulescu, considerat antisemit. Totul, după ce o asociație ar cerut acest lucru Primăriei, dar solictarea a fost respinsă, transmite g4media.ro.
Primarul comunei Vladimirescu, Mihai Mag, spune că va lupta în instanță pentru a nu se crea un precedent, în condițiile în care ar fi vizată și strada Octavian Goga, o altă personalitate considerată antisemită.
Procesul a fost înregistrat în luna martie, iar prima înfăţişare a avut loc în luna mai.
Soluţia a venit zilele trecute, la al patrulea termen.
„Admite acţiunea formulată de reclamanta Asociaţia pentru Prevenirea şi Combaterea Antisemitismului şi Legionarismului, în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Local al Comunei Vladimirescu, având ca obiect refuz soluţionare cerere. Obligă pârâtul să emită o hotărâre privind schimbarea denumirii străzii Nicolae Paulescu din localitatea Mândruloc, comuna Vladimirescu, cu o altă denumire care să corespundă normelor legale”, se arată în soluţia pe scurt, care nu este definitivă şi are termen de 15 zile pentru recurs.
Mihai Mag a declarat luni, pentru Agerpres, că va face recurs pentru că nu vrea „un precedent”.
„Asociaţia ne-a cerut iniţial şi schimbarea denumirii străzii Octavian Goga, dar această cerere nu a ajuns în instanţă. În cazul străzii Nicolae Paulescu, unde există doar nişte ferme, vom apăra acest nume din dorinţa de a nu se crea un precedent. Dacă am schimba numele, riscăm să ajungem să facem asta şi pentru Octavian Goga, iar aici sunt aproximativ 100 de numere de casă, familii şi societăţi comerciale care ar fi afectate, pentru că ar trebui să-şi schimbe documentele. Consider că este greşit să judecăm după normele de astăzi evenimente de acum un secol. Noi apărăm numele scriitorului Octavian Goga, nu opiniile sale politice de la acea vreme”, a transmis primarul Mag.
El a explicat că numele de străzi au fost date în 2021, când s-a făcut încadastrarea comunei, înainte fiind doar numele de casă în satul Mândruloc.
De cealaltă parte, preşedintele Asociaţiei pentru Prevenirea şi Combaterea Antisemitismului şi Legionarismului, avocatul Bogdan Ionescu, a declarat, pentru Agerpres, că iniţiativa sa are la bază „o cerere adresată autorităţilor locale de a respecta legea în vigoare, articolele 12 şi 13 din OUG 31/2002, astfel cum au fost modificate şi completate prin legea 241 din 2025”.
„Cele două articole vizează memorialistica de for public, adică tot ce înseamnă denumiri de străzi, scuaruri, pieţe, instituţii publice, busturi, plăci comemorative. Aceste articole de lege sunt plasate sub titlul ‘obligaţiile autorităţilor administraţiei publice’. Practic, ar trebui să se facă din oficiu aceste schimbări de nume, nu să primească o cerere de la o asociaţie, să o refuze şi să se ajungă în instanţă”, a spus avocatul.
El consideră că „respectarea acestei legi nu poate să stea la liberul arbitru al unui primar sau al unei alte funcţii”.
„Dacă un primar ar avea o ‘afinitate’ faţă de Paulescu nu ar avea nicio relevanţă din punct de vedere juridic, pentru că Nicolae Paulescu intră în sintagma legii, care este următoarea: persoană care a făcut parte din conducerea unei organizaţii fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe. Nicolae Paulescu a făcut parte dintr-o astfel de organizaţie, în concret a fost vicepreşedinte al Ligii Apărării Naţional-Creştine (LANC)”, a declarat reprezentatul asociaţiei.
De asemenea, acesta a adăugat că a depus o astfel de cerere şi la Primăria Arad, vizând schimbarea denumirii străzii Octavian Goga. Şi de această dată s-a lovit de refuzul autorităţilor locale, iar cazul a ajuns să fie judecat tot la Tribunalul Arad, dar până acum nu a fost dată o soluţie.
„În opinia mea, refuzul autorităţii publice s-ar putea încadra la infracţiunea de abuz în serviciu”, a încheiat avocatul Bogdan Ionescu.
Asociaţia pe care o conduce a făcut demersuri similare şi în alte locuri din ţară.
Nicolae Paulescu (FOTO) a trăit între anii 1869 și 1931 și a fost un medic și fiziolog român, cunoscut în special pentru contribuțiile sale timpurii la cercetarea hormonului pancreatic care avea să fie numit insulină.
În experimente publicate în 1921, Paulescu a demonstrat că un extract pancreatic – pe care l-a numit pancreină – putea reduce glicemia la câini diabetici. Cercetările sale au precedat primele publicații ale grupului din Toronto condus de Frederick Banting și Charles Best.
Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină din 1923 a fost acordat lui Frederick Banting și John Macleod, nu lui Paulescu. Paulescu este recunoscut ca un contributor important la istoria științifică ce a dus la tratamentul cu insulină, în timp ce echipa din Toronto a realizat purificarea și aplicarea clinică a insulinei, făcând posibilă utilizarea ei la oameni.
Paulescu a fost și un politician de extremă dreaptă și a exprimat în mod explicit idei antisemite. A contribuit la înființarea Uniunii Naționale Creștine și a Ligii Apărării Național-Creștine. Aceste aspecte ale biografiei sale au generat controverse în legătură cu omagierea sa ulterioară.
A fost profesor la instituția care astăzi este Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București. Numele său este purtat și de Institutul Național de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice „Prof. Dr. N. C. Paulescu”.
Astfel, din punct de vedere istoric, Paulescu poate fi considerat un contributor important la descoperirea insulinei, ale cărui realizări științifice coexistă cu un istoric bine documentat de activitate politică antisemită.
Sursa foto: Capturi Wikipedia