Principalele întrebări și răspunsuri în scandalul Zonelor Protejate din București. Urbanist: „Clădiri istorice au aparate de aer pe fațade și mesh-uri publicitare. Planurile din anul 2000 nu sunt eficiente” | EXCLUSIV

Administrația Bucureștiului se confruntă în aceste zile cu una dintre cele mai complicate spețe de după Revoluție. Este vorba de controversatele Documentații de Urbanism din anul 2000 prin care s-au stabilit 98 de zone protejate ale Capitalei, și pe care mulți specialiști în urbanism le consideră nelegale. De ce? Pentru că la momentul la care au fost stabilite zonele protejate, documentațiile nu ar fi avut toate avizele necesare, de la cele mai importante instituții. Alexandru Pânișoară, președinte al Asociației pentru Dreptul Urbanismului, răspunde pentru Gândul la principalele întrebări legate de aceste Zone Protejate (PUZcp).

În București există din anul 2000, votate în Consiliul General, 98 de zone protejate, precum: Calea Victoriei, Calea Moșilor, Calea Griviței, Calea Călărașilor, bd. Carol, bd. Ferdinand, bd. Kogălniceanu, bd. Lascăr Catargiu, bd. Dacia sau bulevardul Aviatorilor. Lista tuturor zonelor poate fi consultată AICI.

REACȚIE După valul de critici din PNL, au apărut și primele voci care îl susțin pe Adrian Veștea. Ce spun liberalii despre decizia lui Nicușor Dan

13:15

SANCȚIUNI Marea Britanie s-a alăturat țărilor care vânează petroliere din „flota fantomă” a Rusiei. Keir Starmer anunță capturarea un vas în Canalul Mânecii

13:13

Prin aceste documentații de urbanism se stabilește regimul de construire în aceste zone, însă, specialiștii în urbanism, dar și Prefectul, spun că documentațiile stabilite acum 23 de ani nu ar avea la bază toate avizele necesare, și astfel ar fi ilegale.

Alexandru Pânișoară răspunde pentru cititorii Gândul la principalele controverse legate de documentațiile din anul 2000, dar și ce solicită specialiștii în urbanism.

Poate suspenda prefectul cele 98 de Zone Protejate?

„Referitor la afirmațiile care sunt răspândite în spațiul public despre acțiunea Prefectului de a ataca PUZ zone construite protejate (PUZcp) și declarațiile Primarului General Nicușor Dan, se impun o serie de clarificări.

În primul rând, posibilitatea atacării de către Prefect a documentațiilor de urbanism PUZcp este un atribut legal și nu este obligatoriu. Prefectul poate ataca actele dacă le consideră nelegale.

Inspectoratul de Stat în Construcții nu are niciun rol în acest demers, întrucât nu se critică legalitatea din punct de vedere tehnic, ci este vorba de lipsa avizelor care erau obligatorii la momentul aprobării în anul 2000.

În al doilea rând, acțiunea Prefectului nu conduce la suspendarea acestor acte astfel cum se afirmă. Suspendarea poate interveni dacă este solicitată de Prefect prin acțiune, și evident trebuie admisă de instanță, lucru puțin probabil”, explică Alexandru Pânișoară.

Potrivit specialistului în urbanism, „PUZcp nu se suspendă de drept la simpla acțiune a Prefectului, decât dacă sunt atacate în termen de maxim 6 luni până la 1 an de la data aprobării acestora. Or, PUZcp au fost adoptate cu 23 de ani în urmă”.

Se vor construi blocuri printre case?

În spațiul public au apărut opinii potrivit cărora suspendarea PUZ-urilor Zone Protejate ar da liber la construirea de blocuri între case.

„Afirmația conform căreia în lipsa acestor PUZcp se dă liber la blocuri între case este falsă și neîntemeiată întrucât orice lucrare de construire sau de desființare se realizează doar în baza unei autorizații de construire emisă de autoritatea publică locală competentă”, afirmă Alexandru Pânișoară.

Se vor demola monumentele de patrimoniu?

Și despre monumentele istorice și despre clădirile de patrimoniu s-a spus că ar putea fi demolate dacă s-ar suspenda PUZcp.

„În ceea ce privește patrimoniul (monumentele și ansamblurile istorice) chiar și după posibila anulare a acestor PUZ-uri de către instanță acesta este în continuare protejat prin lege, regulile de avizare și autorizare rămânând aceleași ca și până acum”, explică specialistul.

Cât de mult au fost protejate cele 98 de „zone protejate”?

Potrivit urbanistului, eficiența documentațiilor din anul 2000 este una extrem de redusă, pentru că foarte multe clădiri de patromoniu sunt lăsate de izbeliște. Un exemplu este clădirea Ciclop, monument istoric, – PUZcp nr. 04 – Brătianu – pe fațada căreia s-a avizat un mesh publicitar.

„Dacă ar fi să analizăm eficiența acestor documentații, doar privind la zona centrală, vom vedea că nicidecum acestea nu au contribuit la conservarea și protejarea patrimoniului, vorbim aici de toate firidele de gaz montate pe garduri, aparatele de aer condiționat montate pe fațade, mesh-uri publicitare, toate acestea fiind interzise atât prin aceste PUZcp cât și prin lege, dar care există fără nicio problemă și se autorizează în continuare. De exemplu, clădirea Ciclop de pe Bulevardul Magheru, care are un mesh pe toată fațada, el fiind monument istoric și fiind interzis prin lege acest lucru”, susține Alexandru Pânișoară.

Potrivit specialistului în urbanism, problemele legate de PUZcp se referă la faptul că la momentul aprobării în anul 2000 nu au avut la bază avize emise de autorități publice centrale și locale competente și care erau obligatorii la acea vreme.

„În mod paradoxal, aceste PUZcp nu au Avizul Ministerului Culturii”

„În mod paradoxal, aceste PUZcp nu au Avizul Ministerului Culturii, iar lista continuă cu lipsa altor avize extrem de importante precum cele de la Ministerul Mediului, Apele Române, Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară, cele emise de operatorii de utilități (apă, canal, gaze, energie electrică etc.)”, explică Alexandru Pânișoară.

Pe rolul Tribunalului București se află un dosar de anulare a hotărârii prin care au fost aprobate aceste PUZcp în anul 2000, introdusă de Asociația pentru Dreptul Urbanismului (ADU), condusă de Alexandru Pânișoară, asociație care are în fază de recurs și dosarul privind anularea Planului Urbanistic General.

„Ca și în cazul Planului Urbanistic General, cele 98 de PUZ-uri de zonă construită protejată nu au avizele prevăzute de lege. Adică aceleași motive pentru care Nicușor Dan prin Asociația Salvați Bucureștiul și alte asociații partenere ca Ecocivica, condusă de Dan Trifu, atacau în trecut și anulau documentații de urbanism și autorizații de construire.

Încăpățânarea Primarului General de a mai menține aceste documentații desuete, care nu mai reflectă realitatea economică și socială a Bucureștiului, nu se poate justifica în condițiile în care vreme de 2 ani putea să adopte noi documentații de urbanism mult mai eficiente, complexe și bineînțeles legale” afirmă Alexandru Pânișoară.

Potrivit urbanistului, acțiunea introdusă  de Asociația pentru Dreptul Urbanismului are rolul de a forța autoritatea să își îndeplinească obligațiile legale.