Bucureștiul continuă să fie una dintre cele mai aglomerate capitale europene, iar problema traficului aglomerat pare fără soluție. Cele mai recente statistici Eurostat plasează capitala României pe locurile fruntașe la densitatea populației, iar lipsa unei dezvoltări metropolitane coerente îngreunează și mai mult mobilitatea urbană.
În tot acest timp, politicienii promit de fiecare dată să facă „ordine în trafic”.
Dar realitatea din teren arată că infrastructura este departe de nevoile locuitorilor unei importante capitale europene.
Datele Eurostat publicate în 2024 plasează zona metropolitană București pe locul 2 în Europa, după Oslo, cu aproximativ 1.300 de locuitori/km². Situația devine și mai gravă dacă ne uităm strict la municipiul București: aproape 7.400 de locuitori/km², undeva pe 3-4 în clasamentul continental, aproape la egalitate cu Bruxelles.
Pentru comparație, iată câteva date oficiale referitoare la celelalte capitale europene. Parisul are o densitate de circa 20.000 de locuitori/km², Atena, aproximativ 11.000, iar capitala Lituaniei, Vilnius, abia 90.
Diferența este făcută de infrastructură – în capitalele din Vest, presiunea demografică nu se resimte pentru că infrastructura este modernă și bine conectată.
Potrivit hotnews.ro, Bruxellesul este un exemplu pentru cât de mult contează investițiile. Regiunea este înconjurată de autostrăzi și dispune de o rețea de tuneluri care leagă rapid centrul orașului de periferie. Doar tunelul Annie Cordy are 2,5 km lungime.
În schimb, la București, autoritățile române s-au chinuit ani la rând să finalizeze Pasajul Doamna Ghica, lung de doar 216 metri.
Rezultatul acestui haos urbanistic: pe străzile Capitalei se înghesuie zilnic nu doar locuitorii orașului, ci și zeci de mii de navetiști din comunele învecinate.
Indexul de Trafic 2025 arată că un bucureștean pierde anual peste 12 zile de muncă în blocaje rutiere. Platforma TomTom plasează Bucureștiul pe locul 8 la nivel mondial și pe locul 4 în Europa în privința aglomerației auto.
Din păcate, la București, un factor generator de probleme în trafic îl reprezintă dezvoltarea imobiliară, care a accentuat haosul.
În ultimii cinci ani, s-au construit aproximativ 63.000 de locuințe, dar multe dintre ele sunt, deja, în zone unde traficul este paralizat.
Să luăm drept exemplu zona Obor, unde se construiește cel mai mare complex rezidențial din centrul orașului, cu peste 2.000 de apartamente. La orele de vârf, stația de metrou Obor devine neîncăpătoare, tramvaiele circulă pline, iar intersecțiile se blochează.
Aceeași situație o regăsim și în zona Plumbuita, nu departe de Obor, unde un alt ansamblu cu 2.000 de apartamente va avea acces la o singură stradă îngustă, deja supraîncărcată de mașini.
Specialiștii atrag atenția că problema traficului rutier nu poate fi rezolvată doar prin extinderea transportului public sau prin câteva pasaje noi construite. Este nevoie de o planificare metropolitană reală, care să implice nu doar Capitala, ci și localitățile din jur.
RECOMANDAREA AUTORULUI: