PROIECTUL ambițios început de Nicolae Ceaușescu în Botoșani, care nu s-a terminat niciodată. Casele mai multor localnici urmau să fie demolate

Nicolae Ceaușescu avea în plan mai multe proiecte de infrastructură ambițioase, dar nu toate au fost duse la bun sfârșit, deși unele șantiere erau în plină desfășurare, cu mari sacrificii umane.

Unul dintre ele este calea ferată Hârlău–Botoșani, o secție feroviară nefinalizată care ar fi schimbat radical harta României, scrie Fanatik.

Dacă era terminată la timp, prin intermediul acesteia urmau să fie conectate direct Capitala cu Iași și Botoșani, iar distanța feroviară dintre cele două orașe din Moldova s-ar fi redus cu 87 de km.

Noua linie ar fi străbătut Frumușica, Flămânzi, Cristești și ar fi ajuns la Botoșani. Lucrările de construcție au început în toamna anului 1987, proiectul arătând că este vorba de 57 de kilometri de cale ferată, iar casele românilor urmau să fie demolate pentru a lăsa drum liber construirii terasamentelor.

EXTERNE Trump laudă Congo și Rwanda după semnarea unui nou acord de pace mediat de SUA

05:00

REPORTAJ VIDEO În timp ce Buzoianu se ține cu dinții de scaun, prahovenii rămași fără apă îi cer demisia. Gândul a vorbit cu românii aflați la cozile umilinței de la cisternele cu apă: „Să plece acasă. Așa ceva nu am trăit nici pe timpul lui Ceaușescu. Nu suntem Europa, ci Africa”

05:00

Potrivit botosaneanul.ro, 400 de muncitori au lucrat în ture la primele obiective, printre care s-a numărat străpungerea Tunelului Hârlău, cu o lungime de circa 900 m și un diametru de 9 m, care nu a fost folosit niciodată.

Linia trebuia terminată în numai trei ani, doar că lucrările au fost sistate după căderea comunismului, în urma Revoluției din 1989.

Ulterior, Guvernele Petre Roman și Theodor Stolojan au prevăzut în buget doar sume care acopereau cheltuielile de conservare, nu și continuarea lucrărilor. Astfel, populația din zonă nu a beneficiat niciodată la transportul feroviar.

„38,4% din populația regiunii nu are acces la rețeaua de căi ferate a regiunii, la care se adaugă 7,3% din populație aflată de-a lungul liniilor închise, procentul ajungând la 45,7%”, potrivit sursei citate.

Totuși, la calea ferată Hârlău–Botoșani au fost reluate în anul 1996, dar au fost oprite din nou după doar 2 ani. În perioada 1996-1998, autoritățile române au cheltuit peste 20 de milioane de dolari pentru acest proiect ambițios.

Ulterior, în 2007 s-a avut în vedere o nouă reluare a planului din județul Botoșani, dar la momentul respectiv s-a introdus un traseu parțial, Hârlău–Flămânzi, investiția urmând să fie estimată la 1,2 milioane de lei. Dar, din nou, autoritățile române nu au alocat niciun ban pentru lucrare.

Evident, cum anii au trecut peste veșnicul șantier, construcția a început să se degradeze. Mai mult, foarte multe componente metalice, cum ar fi șinele și traversele de cale ferată, au fost furate. În acest caz, oamenii legii au întocmit mai multe dosare penale pentru furt.

Sursa Foto: Profimedia