RĂZBOI în Ucraina, ziua 1057. Lavrov: „Rusia dorește să negocieze cu Trump o nouă arhitectură de securitate”

Războiul din Ucraina a intrat miercuri, 15 ianuarie 2025, în a 1057-a zi, iar GÂNDUL vă prezintă principalele evenimente din țara vecină.

Rusia este dispusă să negocieze „garanții de securitate” pentru Ucraina, dar prioritatea sa în viitoare negocieri cu SUA va fi crearea unei noi arhitecturi de securitate în tot spațiul eurasiatic, a declarat ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, care a subliniat că așteaptă din partea președintelui ales al SUA, Donald Trump, „inițiative concrete” pentru soluționarea conflictului din Ucraina.

„Suntem dispuși să abordăm garanții de securitate pentru țara care acum se numește Ucraina”, a spus Serghei Lavrov la o conferință de presă în care a făcut o sinteză a activității diplomației ruse în 2024 și a prezentat provocările pentru anul care a început.

INEDIT Pantofii preferați ai lui Donald Trump au ajuns „uniforma” neoficială de la Casa Albă

11:38

FLASH NEWS Teheranul confirmă că negocierile cu Washingtonul „nu mai sunt o opțiune“ și îl sfidează pe Trump. „Au atacat instalațiile noastre nucleare, dar nu au putut distruge programul nostru nuclear“

11:34

El a susținut că „o parte a acestei țări” a luat deja o decizie de alipire la Rusia, menționând explicit peninsula Crimeea și provinciile Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson.

Dar, în primul rând, vor trebui „lichidate” amenințările la adresa securității Federației Ruse pe flancul estic, a subliniat Lavrov, făcând aluzie la extinderea NATO.

Ce pretenții are Rusia

De asemenea, va trebui stabilit rolul Moscovei în viitorul sistem de securitate european, după ce puterile occidentale au folosit în ultimii ani Ucraina ca instrument „pentru a slăbi Rusia”, a continuat Lavrov în enumerarea priorităților Rusiei la negocierile pe care le așteaptă cu Occidentul, în special cu Donald Trump.

„Dar contextul eurasiatic va fi dominant în aceste negocieri”, întrucât partea occidentală a continentului european nu poate ignora „giganți precum China, India și Rusia” și nici țările din Golful Persic și din sudul Asiei, a explicat el viziunea geopolitică a Moscovei.

Ministrul de Externe a asigurat, în acest context, că Rusia nu intenționează să renunțe la implicarea în politica Orientului Mijlociu, deși a suferit în Siria o înfrângere strategică prin înlăturarea de la putere a președintelui Bashar al-Assad, și a susținut că parteneriatul strategic al Rusiei cu Iranul nu este îndreptat împotriva nimănui.

De asemenea, Lavrov a cerut NATO să renunțe la tentația de a se amesteca în regiuni departe de zona sa tradițională de influență, cum ar fi Caucazul, peninsula coreeană ori strâmtoarea Taiwan.

Rusia așteaptă acum „inițiative concrete” din partea viitorului președinte al SUA, Donald Trump, cu care președintele rus Vladimir Putin dorește să se întâlnească, „dar, până în prezent, nu am primit o propunere de întrevedere”, a indicat Lavrov.

Condițiile lui Putin pentru pace

Pentru o pace negociată cu Ucraina, președintele Putin a cerut în principal retragerea trupelor Kievului din cele patru provincii ucrainene revendicate de Rusia (Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson), precum și renunțarea de către Ucraina la aspirația de aderare la NATO. Totuși, președintele ucrainean Volodimir Zelenski insistă asupra acestei aderări.

Lavrov a salutat și faptul că Trump și echipa sa, spre deosebire de administrația președintelui în exercițiu, Joe Biden, „au început să facă referire la realitățile de pe teren pe frontul din Ucraina”, adică la controlul a peste 20% din teritoriu de către trupele ruse, care continuă să înainteze pe frontul de est.

Șeful diplomației ruse s-a referit, astfel, mai ales la un comentariu al consilierului pentru securitate națională al lui Trump, Mike Waltz, care a considerat nerealist obiectivul „de a expulza toți rușii de pe fiecare centimetru de teritoriu ucrainean, inclusiv din Crimeea” – „Președintele Trump a recunoscut această realitate și cred că este un mare pas înainte că întreaga lume recunoaște această realitate. Acum, să mergem mai departe!”.

Pe de altă parte, Lavrov a estimat că pagubele suferite de SUA în incendiile devastatoare din California echivalează cu suma „injectată” de Administrația Biden în Ucraina pentru a susține războiul.

SUA, acuzate de lovituri pe teritoriul Rusiei

De asemenea, ministrul rus a acuzat Administrația Biden că se află în spatele atacului ucrainean cu drone care a țintit, sâmbătă, pe teritoriul rus o stație de comprimare a gazoductului TurkStream, prin care Rusia furnizează gaz Turciei și Europei și a devenit esențial după ce Ucraina a oprit, de la 1 ianuarie, tranzitului gazului rusesc către Europa.

Potrivit lui Lavrov, Washingtonul încearcă să împiedice livrările de gaz rusesc către Europa pentru ca SUA să profite exportându-și gazele naturale lichefiate (GNL), din acest plan făcând parte și scoaterea din funcțiune a gazoductelor Nord Stream printr-un sabotaj.

Ministrul Serghei Lavrov a fost întrebat la conferința de presă și despre dorința mărturisită de Trump ca SUA să anexeze Groenlanda – „Înainte de toate, trebuie să ascultăm ce spun groenlandezii”, a răspuns Serghei Lavrov, cu referire la cetățenii insulei arctice semi-autonome, aflată în componența Danemarcei și a căror opțiune înclină spre separarea de această țară.