RĂZBOI în Ucraina, ziua 1301. Șapte transporturi de muniții cu dispersie, livrate de SUA forțelor lui Zelenski, între iulie 2023 și octombrie 2024

Războiul din Ucraina a intrat marți, 16 septembrie 2025, în a 1.301-a zi, iar GÂNDUL vă prezintă principalele evenimente din țara vecină.

Dezvăluiri incredibile au fost făcute într-un nou raport dat publicității la Geneva și preluat de agenția Reuters.

Germania, intermediară în transportul muniției cu dispersie

SUA au transferat în Ucraina muniții cu dispersie în cel puțin șapte transporturi, din iulie 2023 până în octombrie 2024. Se pare că unele bombe au trecut prin Germania, deși țara este semnatară a convenției internaționale care interzice acest tip de arme.

Informațiile au fost făcute publice de Grupul de monitorizare pentru mine terestre și muniții cu dispersie, într-un nou raport dat publicității la Geneva, Elveția.

PACE ÎN UCRAINA NYTimes: Iată ce conține Planul de pace negociat în 20 de puncte pentru Ucraina

00:05

CONTROVERSĂ Caramitru se dezlănțuie pe Facebook în urma amânării de la CCR: „Ori la bal, ori la spital. Buba cu puroi trebuie spartă”

22:11

De la începutul celui de-al doilea mandat al lui Donald Trump ca președinte al SUA, nu s-au mai făcut astfel de transferuri, consemnează documentul.

Munițiile cu dispersie au ucis peste 1200 de civili în Ucraina, potrivit sursei citate.

Grupul respectiv de investigații arată că ambele părți angajate în conflictul din Ucraina continuă să folosească munițiile respective, cunoscute și ca bombe cu submuniție. Expertul Michael Hart a arătat că „există în continuare atacuri care lovesc zone civile și clădiri rezidențiale, iar atacurile individuale au ucis zeci de civili și au lăsat sute de răniți”.

Nici Rusia, nici Ucraina nu sunt părți ale convenției internaționale care interzice munițiile cu dispersie, acord asumat de 112 țări.

Lansate de la sol sau din aeronave, bombele respective explodează în aer și împrăștie pe o suprafață largă bombe mai mici. Supraviețuitorii suferă frecvent răni grave de pe urma deflagrațiilor și arsuri care pot necesita îngrijiri medicale pe viață, iar activiștii care fac campanie împotriva armelor de acest tip sunt îngrijorați în special de bombele neexplodate rămase pe câmpurile de luptă multă vreme după încheierea conflictelor.

Lituania, decizie suprinzătoare

Grupul de monitorizare menționează că retragerea Lituaniei din convenție, în martie anul acesta, „a provocat îngrijorare cu privire la erodarea normelor umanitare de dezarmare”. „Este prima țară care se retrage. Am văzut deja impactul acestei decizii asupra tratatului de interzicere a minelor, iar statele ar trebui să fie extrem de atente la un efect de domino mai amplu”, a avertizat Tamar Gabelnic, directorul Coaliției pentru muniția cu dispersie.

În iunie, Ucraina s-a alăturat celor câteva țări care și-au anunțat retragerea din Convenția de la Ottawa privind minele terestre.

RECOMANDAREA AUTORULUI: