Reacția ACCEPT la proiectul MAI privind regimul soților de același sex. „Ritmul în care acest proces se derulează nu răspunde nevoilor comunității”

Asociația ACCEPT, organizaţia neguvernamentală care apară şi promovează drepturile LGBT (lesbiene, gay, bisexuali, persoane transgender), apreciază că proiectul de lege elaborat și pus recent în dezbatere publică de Ministerul Afacerilor Interne cu referire la regimul străinilor în România este „un pas important”, dar consideră că ritmul în care este actualizată legislația – sub imperiul obligațiilor impuse prin hotărârile Curții de Justiție a Uniunii Europen și Curții Constituționale privind drepturile familiilor formate din persoane de același sex – este mult prea încet față de nevoile românilor din comunitatea LGBT.

Proiectul de lege pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România a fost pus în transparență decizională de MAI în 5 iulie, pentru armonizarea legislației în concordanță cu hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) din 5 iunie 2018 și cu decizia Curții Constituționale a României nr. 534/2018 cu privire la celebra cauză Coman.

Conform notei de fundamentare, „prin proiectul de act normativ se are în vedere soluționarea problemei expusă anterior, prin modificarea în mod corespunzător a art. 46 și 62 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002, republicată, cu modificările și completările ulterioare, vizând strict înlăturarea cerinței transcrierii certificatului de căsătorie exclusiv în scopul exercitării drepturilor ce privesc libera circulație a persoanelor în cadrul Uniunii Europene”.

Reamintim că, pe 23 mai 2023, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a pronunțat  o hotărâre istorică în cazul Buhuceanu și Ciobotaru și alte 20 de familii împotriva României. CEDO a constatat în acest caz faptul că România a încălcat articolul 8 al Convenției, care protejează viața de familie, în cazul celor 42 de petenți. În urma acestei decizii istorice, pentru a fi în acord cu Convenția Europeană a Drepturilor Omului, România trebuie să adopte o formă juridică de recunoaștere a familiilor formate din persoane de același sex.

Florin Buhuceanu, cel care a dat, pentru totdeauna, numele deciziei istorice de la CEDO, și partenerul lui de viață de peste opt ani, Victor Ciobotaru, și-au spus povestea la GÂNDUL EXCLUSIV și au explicat de ce au ales să se numere printre cele 21 de cupluri LGBT care s-au adresat Curții de la Strasbourg.

MAI: Proiectul nu reglementează recunoașterea căsătoriilor ori a convențiilor civile între persoane de același sex

Ministerul Afacerilor Interne a explicat că acest proiect de lege nu reglementează recunoașterea căsătoriilor ori a convențiilor civile între persoane de același sex pe teritoriul României și alte drepturi ce derivă din această recunoaștere. Proiectul de act normativ este o implementare în legislația națională a prevederilor legale existente în domeniu la nivelul Uniunii Europene, dar doar privind libera circulație a persoanelor.

„Implementarea acestor prevederi este o condiție obligatorie pentru România, ca urmare a hotărârii Curții de Justiție a Uniunii Europene din data de 5 iunie 2018 în cauza C-673/16, iar nerespectarea ei face posibilă declanșarea unei proceduri de infringement care se poate finaliza cu condamnarea României de către instanța de contencios european. O eventuală condamnare are implicații financiare semnificative pentru statul român”, au transmis oficialii MAI.

Conform sursei citate, în prezent, sancțiunile pecuniare care pot fi propuse în cazul României, în proceduri de infringement, sunt penalități între 1.830 și 109.800 de euro pentru fiecare zi de întârziere, precum și o sumă forfetară minimă de 1.708.000 de euro.

„Precizăm că decizia CCR anterior menționată stipulează faptul că prevederile din Codul Civil care interzic căsătoria între persoane de același sex sunt constituționale atât timp cât nu încalcă dreptul la liberă circulație, așa cum este acesta prevăzut de legislația Uniunii Europene. În concret, conform prevederilor actului normativ, persoanele care nu au cetățenia română, căsătorite pe teritoriul altui stat al Uniunii Europene cu un cetățean român de același sex, pot solicita, dacă este cazul, viză pentru intrarea în România, respectiv drept de ședere pe teritoriul țării noastre, în condițiile legii, având ca motiv continuarea vieții de familie alături de cetățeanul român”, au precizat reprezentanții MAI.

Ce au decis judecătorii constituționali

În 2018, judecătorii constituționali au dezbătut excepția de neconstituționalitate invocată de Relu Adrian Coman, Robert Clabourn Hamilton și Asociația ACCEPT, reclamanți într-o cauză în care solicită, printre altele, obligarea pârâților, Inspectoratul General pentru Imigrări și Ministerul Afacerilor Interne, să înceteze imediat discriminarea pe criteriul orientării sexuale, în aplicarea procedurilor cu privire la dreptul la liberă circulație în Uniunea Europeană, pentru Relu Adrian Coman și soțul său, Robert Clabourn Hamilton.

Conform documentului CCR, în motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii susțin că nerecunoașterea căsătoriilor între persoane de același sex, legal încheiate în străinătate, reprezintă o încălcare a dreptului la viață intimă, familială și privată, și o discriminare pe criteriul orientării sexuale.

„Reclamanții au construit împreună o viață intimă și de familie care a fost recunoscută legal de statul belgian. Mutarea în România nu poate schimba nici realitatea de fapt a vieții lor intime și de familie și nici realitatea juridică a căsătoriei lor legale în Belgia. Soții, însă, nu își pot continua, pe teritoriul României, relația lor de familie în condiții egale cu persoanele heterosexuale aflate în situații similare, întrucât reclamantul Robert Clauborn Hamilton este obligat, în acord cu practica Inspectoratului General pentru Imigrări, să părăsească teritoriul României, pe motiv că art. 277 din Codul civil interzice recunoașterea în România a căsătoriilor între persoane de același sex încheiate în străinătate.

Or, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, și relațiile stabilite într-un cuplu format din persoane de același sex sunt tot relații intime și de familie, ca și în cazul cuplurilor heterosexuale, astfel că nu există o justificare rezonabilă care să permită crearea unei diferențieri prin lege, inclusiv sub aspectul libertății de circulație a persoanei. Prin urmare, autorii excepției apreciază că reglementările interne vin în contradicție cu prevederile constituționale care apără viața intimă, de familie și privată, și cu cele care consacră egalitatea între cetățeni, și constituie o încălcare a art. 14, coroborat cu art. 8 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale”, potrivit actului CCR.

Astfel, judecătorii au admis excepția de neconstituționalitate și au constatat că dispozițiile art. 277 alin. (2) și (4) din Codul civil sunt constituționale în măsura în care permit acordarea dreptului de ședere pe teritoriul statului român, în condițiile stipulate de dreptul european, soților – cetățeni ai statelor membre ale Uniunii Europene și/sau cetățeni ai statelor terțe – din căsătoriile dintre persoane de același sex, încheiate sau contractate într-un stat membru al Uniunii Europene, se arată în Decizia CCR nr. 534/2018.

Asociația ACCEPT: Este momentul ca statul român să adopte o legislație care să recunoască și să protejeze toate familiile formate din persoane de același sex

Asociația ACCEPT consideră că proiectul de lege înaintat de Ministerul Afacerilor Interne, privind regimul străinilor în România, oferă perspectiva unui mic avans legislativ în sprijinul comunității LGBTI. Printr-o astfel de lege, familiile formate din persoane de același sex întemeiate într-o altă țară de pe teritoriul Uniunii Europene, și care își exercită dreptul de liberă circulație în UE, ar putea obține dreptul de ședere în România.

„Inițiativa reprezintă un pas important în procesul anevoios pe care statul român îl parcurge către adoptarea unei legislații care să se alinieze standardelor europene actuale, dar vine cu o întârziere de cinci ani de la pronunțarea hotărârii CJUE în celebrul caz Coman-Hamilton. Obiectivul ACCEPT rămâne obținerea protecției și recunoașterii legale a tuturor familiilor”, susțin reprezentanții asociației.

Aceștia sunt însă de părere că viteza cu care se schimbă legislația este nesatisfăcător.

„Este urgentă prioritizarea inițiativelor care vizează familiile LGBTI din România. Ritmul în care tot acest proces se derulează astăzi nu răspunde nevoilor comunității, nu reprezintă nivelul de acceptare și susținerea oferită de societatea românească, și întârzie să rezolve nereguli constatate de instituțiile europene prin hotărârile pronunțate în ultimii ani”, consideră reprezentanții Asociației ACCEPT.

Potrivit sursei citate, vidul legislativ din România condamnă familiile formate din persoane de același sex la invizibilitate și nesiguranță.

”Deși aceste familii sunt bazate pe dragoste și respect reciproc ca orice altă familie din țara noastră, lipsa recunoașterii și a protecției legale înseamnă că aceste persoane nu pot fi alături de persoana iubită la spital, iar în cazuri de urgențe medicale, nu pot lua decizii pentru omul alături de care și-au construit viața zeci de ani de zile. Din contră, în aceste momente cheie, familiile de același sex se lovesc de respingerea statului român, care în mod discriminatoriu nu vrea să le protejeze”, au transmis reprezentanții asociației.

„Trebuie să ne luptăm cu statul român pentru fiecare drept. În anii ’90, lupta era despre abrogarea art. 200 din Codul penal, care incrimina relațiile consimțite între adulți de același sex. În ultimii 10 ani, în instanțe și în comunicarea publică, am contribuit la eforturile de recunoaștere și protecție legală a familiilor LGBTI. Durează totul mai mult decât credeam, însă progresul există, nu poate fi oprit, iar acest proiect de lege vine să confirme asta. Om cu om, familie cu familie ne vom apăra drepturile și demnitatea”, a spus Adrian Coman, petent în cazul Coman-Hamilton, citat în comunicatul asociației.

Avocat: „Toate familiile ar trebui să aibă dreptul să-și trăiască viața de familie împreună”

Iustina Ionescu, avocată de drepturile omului, care a reprezentant cuplurile LGBT la CCR și la CEDO, a subliniat că este obligația statului român să adopte un cadru legislativ clar și complet, prin care să permită reîntregirea familiei pentru toți cetățenii români, inclusiv cei care formează cupluri de același sex.

Întrebată de Gândul ce impact are această modificare legislativă asupra dreptului de ședere în România, respectiv dacă există posibilitatea de ridica limita de timp pentru soții de același sex de a sta în țară, avocata Iustina Ionescu s-a declarat sceptică.

„Nu cred că va exista scutire de condiția șederii cel puțin trei luni pentru cetățeanul stăini, din moment ce proiectul introduce și paragraful acesta în care face trimitere la condițiile din dreptul european – de unde vine referirea la 3 luni: „(17 indice 3) Documentele de stare civilă prevăzute la alin. (17 indice 2) au putere doveditoare în țară independent de transcrierea în registrele de stare civilă române, doar în scopul acordării dreptului de ședere pe teritoriul statului român, în condițiile stipulate de dreptul european, soților, cetățeni ai statelor terțe, din căsătoriile dintre persoane de același sex, încheiate sau contractate într-un stat membru al Uniunii Europene”, a spus Iustina Ionescu, pentru Gândul.

Conform art. 11 al OUG nr. 194/2002:

(1) Străinii aflaţi temporar în mod legal în România pot rămâne pe teritoriul statului român numai până la data la care încetează dreptul de şedere stabilit prin viză sau, după caz, prin permisul de şedere.

(2) Străinilor care nu au obligaţia obţinerii vizei în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 539/2001 al Consiliului din 15 martie 2001 de stabilire a listei ţărilor terţe ai căror resortisanţi trebuie să deţină viza pentru trecerea frontierelor externe şi a listei ţărilor terţe ai căror resortisanţi sunt exoneraţi de această obligaţie li se permite intrarea pe teritoriul României şi pot să rămână pentru o perioadă de maximum 90 de zile în decursul oricărei perioade de 180 de zile precedente fiecărei zile de şedere pe teritoriul oricărui stat Schengen.

(3) Străinii care se află în posesia unei vize eliberate de un stat Schengen în condiţiile Codului de vize, cu excepţia vizelor care fac obiectul unei limitări pentru teritoriul României, pot intra şi rămâne în România cu respectarea valabilităţii vizei şi a perioadei de şedere acordate prin viza respectivă.

(4) Străinilor posesori ai vizelor de lungă şedere sau ai permiselor de şedere eliberate de alte state Schengen li se permite intrarea pe teritoriul statului român şi pot să rămână pentru o perioadă de maximum 90 de zile în decursul oricărei perioade de 180 de zile precedente fiecărei zile de şedere pe teritoriile celorlalte state Schengen, altele decât cel care le-a eliberat viza de lungă şedere, respectiv permisul de şedere.

„Eventuala confuzie sauneclaritate apare din faptul că inițiatorul a înțeles să plaseze soluția legislativă în legea privind statutul stăinilor (OUG 194/2002), în loc să o plaseze în legea privind libera circulație a persoanelor, unde îi este locul în mod logic (OUG 102/2005). Mai simplu ar fi fost ca în oricare dintre cele două legi să se specifice clar că prin soți sau parteneri se înțelege și persoanele de același sex și simplificam problema. Toate familiile ar trebui să aibă dreptul să-și trăiască viața de familie împreună”, a mai spus avocata Iustina Ionescu, pentru Gândul.

Cât de pregătită este România pentru recunoașterea familiilor LBGT

Societatea românească este mai mult decât pregătită pentru adoptarea și implementarea unui set de legi care să asigure protecția și recunoașterea familiilor LGBTI, a transmis Asociația ACCEPT, citând un sodaj foarte recent. După cercetarea sociologică derulată de ACCEPT în 2021, o nouă cercetare vine să confirme acest fapt.

Conform celui mai recent studiu, realizat de Ipsos, în luna iunie 2023, 51% dintre români ar susține o formă de recunoaștere legală a familiilor LGBTI.

„Este momentul ca statul român să demonstreze că lucrează în serviciul cetățenilor și în acord cu nevoile și opiniile exprimate de aceștia”, au scris membrii comunității.

„Asociația ACCEPT știe ce înseamnă ca familia ta să nu fie recunoscută ca atare de către statul român și suntem alături de fiecare dintre familiile LGBT pe care statul român nu le recunoaște legal, așa cum o facem de peste 26 de ani.

Salutăm inițiativa MAI de a executa hotărârea CJUE în cazul Coman-Hamilton, însă ea nu rezolvă o problemă majoră a societății românești: nerecunoașterea legală a familiilor formate din persoane de același sex. Asociația ACCEPT oferă sprijin juridic pentru sute beneficiari anual și a consiliat numeroși cetățeni români LGBTI care și-au întemeiat o familie pe teritoriul Uniunii Europene și care odată trecuți granița țării noastre, au fost considerați doi străini de către autoritățile naționale. În două dintre aceste cazuri ne judecăm în fața Curții Europene a Drepturilor Omului. Dincolo de executarea unei hotărâri CJUE sau CEDO, statul român trebuie să răspundă unui imperativ moral de a proteja legal toate familiile cetățenilor români”, a declarat Florina Presadă, directoare executivă a Asociației ACCEPT.

CITEȘTE ȘI:

EXCLUSIV | Ce riscă România dacă nu respectă decizia CEDO privind cuplurile de același sex. Explicațiile lui Csaba Asztalos, președintele CNCD

EXCLUSIV | Mărturia avocatei care a câștigat la CEDO recunoașterea familiilor gay: În cele mai grele momente, oamenilor le lipsește protecția statului