O scanare digitală detaliată a Titanicului, realizată la scară reală, a adus noi perspective asupra tragediei Titanicului, care s-a scufundat în Atlantic în 1912.
Replica 3D a Titanicului a dezvăluit violența cu care nava s-a rupt în două după impactul cu aisbergul. Noile informații confirmă mărturiile supraviețuitorilor, oferind totodată o imagine clară a momentului tragic din acea noapte fatidică.
Scanarea a fost realizată cu ajutorul unor roboți subacvatici care au cartografiat epava aflată la 3.800 de metri adâncime în Atlanticul înghețat.
Peste 700.000 de imagini au fost colectate pentru a crea acest „geamăn digital”, care prezintă pentru prima dată o vedere completă asupra epavei Titanicului, spre deosebire de imagini fragmentare obținute prin explorarea cu submersibile, potrivit BBC.
Rezultatele scanării arată că prova navei se află în poziție verticală pe fundul oceanului, ca și cum nava ar continua să-și urmeze cursul.
„Titanicul este ultimul martor ocular rămas al dezastrului și încă mai are povești de spus”, a declarat Parks Stephenson, analist specializat în Titanic.
În schimb, pupa navei este o masă de metal contorsionat, avariile fiind provocate de impactul violent cu fundul oceanului după ce nava s-a rupt în două. Această descoperire a fost comparată de experți cu „scena unei crime”.
„Este ca o scenă a unei crime: trebuie să vezi toate dovezile în contextul în care se află”, a spus Parks Stephenson.
„Și a avea o viziune completă asupra întregii epave este esențial pentru a înțelege ce s-a întâmplat cu adevărat aici.”
Scanarea relevă și detalii noi, apropiate, inclusiv un hublou care cel mai probabil a fost spart de aisberg. Acest lucru corespunde cu relatările supraviețuitorilor care au spus că gheața a pătruns în cabine în momentul coliziunii.
Cross your eyes 👀 and watch the Filthy Fiat Titanic sink in stereoscopic 3D! pic.twitter.com/Fw6q0tohX0
— Coldie (@Coldie) March 14, 2025
Experții au analizat una dintre uriașele săli de cazane ale Titanicului – ușor de identificat pe scanare, deoarece se află în spatele provii, exact la punctul în care nava s-a rupt. Pasagerii au spus că luminile au rămas aprinse în timp ce nava se scufunda sub valuri. Replica digitală arată că unele dintre cazane sunt concave, ceea ce sugerează că încă funcționau când au fost scufundate.
Pe puntea părții din spate a epavei a fost descoperit și un robinet de abur aflat în poziție deschisă, ceea ce indică faptul că aburul încă circula către sistemul de generare a electricității. Acest lucru s-a datorat echipei de ingineri condusă de Joseph Bell, care a rămas la post pentru a alimenta cazanele cu cărbune și a menține luminile aprinse.
Toți au murit în dezastru, însă acțiunile lor eroice au salvat multe vieți, a subliniat Parks Stephenson.
„Au ținut luminile și curentul pornite până în ultima clipă, pentru a le da timp membrilor echipajului să lanseze bărcile de salvare cu un minim de vizibilitate, nu în întuneric total,” a spus el pentru BBC.
„Au ținut haosul la distanță cât au putut, iar tot acest sacrificiu este, într-un fel, simbolizat de acel robinet de abur deschis, rămas acolo pe pupa.”
Simularea arată că, deoarece nava a lovit icebergul doar din senin, a rămas cu o serie de găuri dispuse în linie de-a lungul unei secțiuni înguste a carenei.
Titanicul ar fi trebuit să fie scufundabil, proiectat să rămână pe linia de plutire chiar dacă patru dintre compartimentele sale etanșe ar fi fost inundate.
Dar simularea calculează că pagubele provocate de iceberg au fost răspândite în șase compartimente.
„Diferența dintre scufundarea și neafundarea Titanicului se reduce la marjele fine ale unor găuri de mărimea unei bucăți de hârtie”, a declarat Simon Benson, lector asociat în arhitectură navală la Universitatea din Newcastle.
„Dar problema este că aceste găuri mici sunt pe o lungime mare a navei, astfel încât apa de inundație intră încet, dar sigur, în toate aceste găuri, iar apoi, în cele din urmă, compartimentele sunt inundate deasupra și Titanicul se scufundă.”
Din păcate, daunele nu pot fi văzute pe scanare, deoarece secțiunea inferioară a prova este ascunsă sub sedimente.
Tragedia umană a Titanicului este încă foarte vizibilă. Obiectele personale ale pasagerilor navei sunt împrăștiate pe fundul mării.
„Ea ne oferă poveștile sale doar câte puțin pe rând. De fiecare dată, ne lasă cu poftă de mai mult.”, a declarat Parks Stephenson.