România devine tot mai dependentă de importurile de alimente. Doar șase produse sunt acoperite de producția internă

România este din ce în ce mai dependentă de alimentele din străinătate, țara noastră producând mai mult decât consumă doar câteva tipuri de cereale, carne de oaie sau capră şi varză.

Potrivit Economica.net, în ultimii cinci ani, cele mai mari scăderi ale producţiei în raport cu consumul s-au înregistrat la zahăr şi carnea de porc.

România este a cincea ţară din Europa după suprafaţa utilizată în agricultură, cu 13,5 milioane de hectare, conform ultimelor date ale Eurostat. Însă, cu toate acestea, producţia internă acoperă cerinţele de consum ale locuitorilor doar în cazul a şase produse agroalimentare, potrivit unui studiu al Institutului Naţional de Statistică (INS).

Și aici vorbim despre cereale (grad de autosuficienţă de 155,6%), grâu şi secară (grad de autosuficienţă de 165,2%), porumb (grad de autosuficienţă de 151,2%), alte cereale (grad de autosuficienţă de 162%), varză (grad de autosuficienţă de 100,5%) şi carne de oaie şi capră (grad de autosuficienţă de 112,2%).

LIVE 🚨 Iranul fierbe. Presa americană: Trump vrea să intervină militar în Iran

23:55

ISTORIE De ce protestează iranienii. Care sunt motivele care au stârnit revoltele sângeroase împotriva regimului de la Teheran

23:35

Potrivit datelor INS, România a ajuns să producă doar 55,3% din necesarul de consum de carne de porc, în condiţiile în care din 2017 pe teritoriul ţării există focare de pestă porcină africană.

În 2015, producţia acoperea peste 70% din necesarul de consum de 31,3 kg pe cap de locuitor, în medie, pe an.

În urmă cu doi ani, în România s-au consumat în medie 37,3 kg de carne şi preparate din carne de porc pe cap de locuitor, dar creşterea cu 19% a consumului nu justifică în totalitatea scăderea cu 14,7 puncte a gradului de aprovizionare.

Calculând consumul de carne, produse din carne şi organe comestibile, indiferent de tipul acesteia, gradul de autosuficienţă era în 2020 de 72,1% faţă de 79% în 2015, în contextul în care necesarul de consum de carne de pasăre este acoperit în porporţie de 90,4%, iar necesarul de carne de bovine este satisfăcut în procent de 82,9%.

O altă problemă majoră a României este zahărul şi produse din zahăr. Potrivit datelor INS, în 2020, doar 34,9% din necesarul de consum era acoperit din producţia locală, faţă de 100,6% în 2015, spre exemplu, în contextul în care consumul a rămas acelaşi, de 25 de kilograme pe cap de locuitor.

Şi la lactate ( lapte şi produse din lapte, în echivalent lapte de 3,5 % grăsime, exclusiv unt) , trendul este, de asemenea, negativ, inclusiv ca urmare a creşterii consumului de la 250,7 kg pe cap de locuitor  în 2015 la 260,2 kilograme în 2020. Fabricile locale a ajuns să acopere doar 86,4% din necesar, faţă de un procent de 93,1% cu cinci ani în urmă.

În ceea ce priveşte ouăle, necesarul de consum este acoperit aproape întregime de producţia locală ( 96,8% grad de autosuficienţă), dar trendul este unul negativ. În 2019, gradul de autosuficienţă era de 97,5%, iar în 2015 produceam mai mult decât consumam ( 102,5% grad de autosuficienţă).

Totodată, producţia locală acoperă aproximativ 84% din necesarul de uleiuri vegetale şi 44,8% din necesarul de unt.

Dintre legume şi leguminoase boabe, România produce mai mult decât consumă doar varză. În rest, avem deficite cuprinse între 29,6% la tomate la 0,1% la pepeni.

Mai exact, gradul de autosuficienţă este de:

• 70,4% la tomate vs 73,9% în 2015;
• 79,65 la ceapă uscată vs 82,5% în 2015;
• 70,5% la rădăcinoase vs 73,7% în 2015;
• 77,2% la diverse legume vs 85,2% în 2015;
• 90,9% la pepeni vs 95,1% în 2015;
• 75,8% la leguminoase boabe vs 80% la leguminoase boabe.

În ceea ce priveşte fructele, producţia locală este deficitară la mere, în timp ce la celelate categorii producţia se apropie destul de mult de necesarul de consum. La cireşe şi vişine, spre exemplu, în 2015 am avut excedent.

În 2020, autosuficienţa în cazul fructelor era următoarea:

• 68,5% la fructe şi produse de fructe în general;
• 86,8% la mere; 92,7% la struguri;
• 97,2% la prune;
• 92,6% la cireşe şi vişine;
• 18% piersici şi nectarine.