O simplă vizită la supermarket atestă un adevăr crunt: produsele aduse în România au o calitate inferioară față de produsele similare, sub aceeași marcă, în magazinele occidentale. Un amplu experiment jurnalistic desfășurat în 13 țări, inclusiv în țara noastră, a analizat zeci de produse și a cerut opinia experților în alimentație publică, concluziile fiind alarmante.
Pepsi conține mai mult zahăr în România, chiar și cu 50% în plus față de alte țări europene. Chipsurile Doritos sunt la rândul lor mult mai sărate.
Majoritatea produselor importate în țara noastră sunt inferioare calitativ față de ce similare vândute în alte țări UE. Practic, doar câteva produse au un gust diferit de la țară la țară, arată o analiză făcută de jurnaliștii din 13 redacții, în proiectul transfrontalier Pulse, care a inclus și o echipă Hotnews.
Însă, care sunt principalele diferențe și cum se explică ele? Important de spus că nu între toate s-au constatat diferențe relevante, și nici toate erau prezente sub denumire similară în supermarketuri. Dar există mai multe produse cu diferențe majore. Popularul Pepsi conține cu 50% mai mult zahăr în Austria, Bulgaria, Grecia, Polonia și România decât în celelalte 8 țări care au luat parte la experiment. Are 7 grame de zahăr și 28 de calorii.
Un alt produs popular, chipsurile Doritos, s-au dovedit a fi mai sărate în România, Cehia și Bulgaria decât în Franța, Irlanda sau Spania. De exemplu, într-un supermarket ceh, chipsurile Doritos cu aromă de chili dulce conțin 1,4 grame de sare la o pungă de 100 grame. La vecinii din Bulgaria, această cantitate este de 1,3 g de sare, dar pentru 90 de grame. Însă, în România și Austria, acest produs conține 1,1 grame la punga de 100 de grame. Nivelul este mult mai redus în Spania, la 0,89 g de sare.
În magazine există aceeași binecunoscută sticlă de Fanta, însă etichetele indică faptul că gustul este diferit. În Spania, Austria, Franța, Danemarca, Grecia sau Italia, băutura conține zahăr, în timp ce în alte țări are doar fructoză. În cazul României, eticheta indică și zahăr, și sirop fructoză glucoză. Diferențele merg mai departe, arată etichetele consultate. Băutura diferă mult și când vine vorba de cantitatea de concentrat de suc de portocale. Aceasta variază: de la doar 3% în Ungaria, la 5% în Cehia și Bulgaria, până la 8% în Spania. În România, Fanta folosește o rețetă cu 5% suc de portocale din concentrat.
Cea mai mare concentrație se înregistrează în Grecia, de 20%, dar există o explicație.
„Grecia are o lege separată care spune că orice băutură care declară că are gust de fructe trebuie să conțină minimum 20%. Grecia este o chestie aparte nu România”, afirmă Sorin Minea, pentru sursa citată. Este președintele Romalimenta – federația care grupează majoritatea asociatiilor si patronatelor din industria alimentară, alături de mari firme procesatoare.
Și la Coca-Cola există diferențe notabile, având un conținut mai mare de zahăr și calorii în Bulgaria, Croația și Ungaria, în timp ce în alte state apelează la fructoză în loc de zahăr. România se numără printre statele în care băutura are zahăr. Alegerea între zahăr și îndulcitori a fost motiv de dezbatere și în Statele Unite, unde Donald Trump a spus că a vorbit cu producătorul ca siropul să nu mai fie utilizat. De rețeta Cola s-a plâns inclusiv președintele american Donald Trump. În iulie, el a anunțat că a vorbit cu producătorul ca siropul să nu mai fie utilizat în băutura vândută în SUA.
Dacă Trump vrea zahăr, Europa optează pentru îndulcitori. „A fost o discuție acum câțiva ani exact pe Cola și cantitatea de zahăr. E în funcție de cererea consumatorului. Nu e o înșelătorie întrucât cantitatea e trecută pe etichetă”, explică Sorin Minea.
Asociația franceză Foodwatch atrage atenția că nici zahărul, nici siropul nu sunt sănătoase pentru consumatori. „Chiar dacă se utilizează o rețetă diferită, niciunul dintre ingrediente nu este mai sănătos”, a comentat Ingrid Kragl, director de informare al asociației Foodwatch din Franța, pentru publicația El Confidencial. Deși zaharurile sunt cunoscute sub denumiri diferite, efectele asupra sănătății sunt aceleași, spune un studiu din 2022 al Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA).
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) avertizează că înlocuirea zaharurilor libere cu îndulcitori artificiali nu ajută la controlul excesului de greutate pe termen lung.
O directivă europeană care reglementează practicile comerciale „interzice, de asemenea, comercializarea înșelătoare a produselor ca fiind identice, când în realitate compoziția lor diferă semnificativ în diferite state membre ale UE (aceasta este adesea denumită „dublă calitate” a produselor)”.
Directiva descrie și termenul de „practici înșelătoare”. Însă, nu este cazul când vine vorba de produsele comparate de jurnaliștii PULSE, consideră Sorin Minea, președinte Romalimenta.
„Nu este un dublu standard, cantitatea de zahăr sau sare se face în funcție de gustul nucleului de populație la care se adresează. Dublu standard se aplică la materiile prime, nu la condimente. Prețul este același, gustul final este în funcție de locul care se adresează”, mai explică Sorin Minea.
Primele acuzații privind „calitatea duală” sau „dublul standard de calitate” au fost semnalate, la nivelul UE, încă din 2011. Testele de laborator au constatat că băuturile carbogazoase și alimentele procesate ale celor mai renumite mărci nu erau perfect identice în diferite țări ale Uniunii. Între 2018 și 2023, standardele duble în ceea ce privește produsele au scăzut de la 31% la 24%, arăta Organizația Europeană a Consumatorilor (BEUC).
„Atâta timp cât lacunele juridice rămân deschise, egalitatea reală pentru consumatorii europeni este încă departe de a fi realizată”, au comentat experții din sectorul ONG-urilor. Recent, Comisia Europeană a transmis pentru El Confidencial că „ia foarte în serios preocupările legate de dubla calitate pe piața unică”.
RECOMANDĂRILE AUTORULUI
Coca-Cola lansează sticla „pentru cei singuri”. Câți mililitri are