România, în pericol să devină groapa de gunoi a Europei după intrarea în Schengen

Eliminarea controalelor vamale odată cu aderarea României la spațiul Schengen ridică semne serioase de întrebare privind siguranța fluxurilor de deșeuri care intră în țară. Cel mai recent raport al Gărzii Naționale de Mediu indică neconcordanțe majore între cantitățile declarate de transportatori și cele raportate de stațiile de reciclare, situație care ar putea favoriza importurile ilegale și depozitarea necontrolată a deșeurilor.

Datele analizate de Garda Națională de Mediu arată un dezechilibru major în raportările privind circulația deșeurilor pe teritoriul României. Potrivit instituției, stațiile de reciclare au declarat că au recepționat aproximativ 3,3 milioane de tone de deșeuri, în timp ce transportatorii au raportat cu peste două milioane de tone mai mult.

FLASH NEWS Donald Trump și-a ales succesorul pentru Casa Albă. Ce le-a spus în secret donatorilor Partidului Republican

18:17

JUSTIȚIE Diana Șoșoacă, denunțată pentru trădare și comunicarea de informații false, la ÎCCJ. Cine a intentat plângerea penală

18:12

La nivel național funcționează 366 de instalații de valorificare și reciclare, dintre care 350 sunt considerate operaționale, conform criteriilor prevăzute de legislația în vigoare. Cu toate acestea, corelarea datelor rămâne deficitară.

În Registrul ROAFM sunt înscrise 178 de instalații, însă diferențele dintre cifrele declarate ridică suspiciuni serioase. Transportatorii au raportat 162.205 tone, în timp ce instalațiile au indicat 269.026 tone, discrepanță care sugerează subraportări sau supraraportări semnificative. Conform estimărilor Gărzii de Mediu, aproximativ 40% dintre deșeuri ajung în stațiile de reciclare pe căi ilegale.

Problemele se extind și asupra transportatorilor implicați în acest circuit.

„Transportul acestor fluxuri a fost realizat de 1.929 de transportatori, însă doar 437 sunt înre­gistraţi legal, restul de 1.492 operând fără auto­rizare, ceea ce indică un nivel de neconformitate de aproximativ 77%. Această situaţie generează riscuri majore pentru trasabilitatea deşeurilor şi favorizează apariţia transporturilor «invizibile», cu potenţial de depozitare ilegală, ardere necontrolată şi alte forme de poluare“, se arată în raportul de pe 2025 al Gărzii Naţionale de Mediu.

Controale, amenzi și riscuri crescute în contextul post-Schengen

Analiza transferurilor transfrontaliere de deșeuri a evidențiat disfuncționalități majore în sistemele de raportare și monitorizare, mai ales în contextul eliminării controalelor vamale.

În perioada martie–iulie 2025, Garda Națională de Mediu a desfășurat o acțiune amplă de control, care a vizat 1.803 operatori economici implicați în transferuri transfrontaliere de deșeuri. În urma verificărilor, au fost aplicate 146 de sancțiuni contravenționale, dintre care 52 de avertismente și 94 de amenzi, valoarea totală ridicându-se la 2,2 milioane de lei. De asemenea, a fost formulată și o sesizare penală.

Potrivit raportului, acțiunea a urmărit prevenirea introducerii ilegale a deșeurilor pe teritoriul României, dar și evaluarea riscurilor apărute după aderarea la Schengen, în vederea elaborării unor noi strategii de control.

„Printre principalele neconformităţi identificate s-au regăsit introducerea deşeurilor în scopul eliminării, desfăşurarea activităţilor de tratare sau valorificare fără acte de reglementare, nefuncţionarea instalaţiilor autorizate, lipsa evidenţelor privind gestiunea deşeurilor, neînre­gistrarea transportatorilor în registrele legale, absenţa documentelor de transport, precum şi necorelarea cantităţilor recepţio­nate cu capacităţile maxime autorizate“, se mai arată în raport.

Raportările indică faptul că aproape 59% dintre transporturi nu sunt reflectate coerent în sistemele de monitorizare, vulnerabilitate care, în contextul Schengen, amplifică riscul ca România să devină o rută preferată pentru introducerea deșeurilor ilegale.

Totodată, Garda Națională de Mediu semnalează o scădere a numărului de tranzacții raportate în ROAFM în primele nouă luni din 2025, comparativ cu aceeași perioadă din 2024, semn că problemele de trasabilitate persistă și după intensificarea controalelor.

AUTORUL RECOMANDĂ