VIDEO | România, țara drumurilor cârpite (REPORTAJ)

Suntem încântați să conducem pe autostrăzile și drumurile din vest. E și normal, pentru că acolo infrastructura este bine pusă la punct de zeci de ani. Acasă, ne lăudăm că avem aproape 1.000 de kilometri de autostradă și plângem pe drumurile prăfuite și pline de gropi, unde viteza cu care circulăm este a… melcului.

„De fapt, pe fond analizând, îi nemulțumește faptul nu neapărat că nu avem autostrăzi, că avem autostrăzi. Am ajuns la aproape 1.000 km de autostrăzi, dar nu avem o integrare exactă sau eficientă a acestor autostrăzi. Drumurile din România au aceleași probleme ca drumurile din Germania, din Franța, din Spania, din Bulgaria, din Macedonia, chiar și din Republica Moldova și acolo găsești bune drumuri și mai puțin bune. Toate drumurile pe care se circulă suferă deteriorări. Este adevărat că în România lipsa unei rețele continue de autostrăzi face ca drumurile noastre naționale să fie mult mai folosite și automat mult mai deteriorate. În Germania spre exemplu, unde drumurile nu arată deloc bine, sunt unele chiar mai rău decât în România, nu se vede neapărat această problemă pentru că cel mai mult se circulă pe autobandă. Și atunci sunt considerate adiacente, auxiliare. Nu se pune foarte mult accent pe repararea drumurilor naționale pentru că au aceste valori. Dacă ne uităm și în România, pe zonele pe care sunt autostrăzi, lumea nu mai este foarte atentă la ce se întâmplă cu drumurile naționale.” a spus purtătorul de cuvânt al Ministerul Transporturilor, Alin Șerbănescu.

Problema drumurilor care se strică la scurt timp după ce au fost făcute nu este una nouă. De cele care nici măcar nu au fost reparate. De ani și ani de zile, românii își strică mașinile pe aceste drumuri și au ajuns să li se pară că este o normalitate.

FLASH NEWS Șase state membre insistă asupra unei noi taxe la nivelul UE pentru marile companii petroliere după creșterea prețurilor la energie

23:54

NEWS ALERT Nou mesaj RO-Alert în nordul județului Tulcea. Populația, avertizată cu privire la posibila cădere a unor obiecte din spațiul aerian

23:41

„Drumurile României sunt din altă țară. Parcă trăim în sudul Africii, asfalt nu avem, avem decât gropi. Ce să zic? N-ai cu cine să vorbești. Mașinile nu le stricați? Păi ce să le stricăm că troncăne mașina asta de clămpăne toate alea de sub ea. Am sunat la Primărie să facă ceva, n-ai cu cine să vorbești.” a spus un șofer.

„Astea-s drumurile, aici se putea lucra. Se putea face ceva ca să dispară panta asta, vedeți cum riscăm să stricăm mașinile.” a precizat un alt șofer.

Și acest lucru nu este valabil doar în Capitală, ci în întreaga țară. Însă pentru a rezolva toate problemele ne raportăm la investiții, care în acest moment sunt destul de mici. Doar o parte din investițiile infrastructurii de transport este acoperită din fondurile europene care oricum sunt insuficiente.

„Dacă vorbim de calitatea drumului este o poveste, dacă vorbim de investiții noi, e un pic altă poveste, dar ambele situații sunt legate de incapacitatea statului de a-și face treaba. Iar partea de mentenanță de lângă incapacitatea statului are în plus o problemă majoră legată de finanțare, pentru că acum tot ce se investește pe infrastructura de transport majoră și am spus infrastructura de transport, nu infrastructura rutieră, deci e aceeași poveste pe toate modurile de transport. Investițiile acum, se fac cu bani europeni. Toate proiectele majore feroviare și rutiere.
Toate modurile de transport, în momentul ăsta, beneficiază de investiții pe fonduri europene. Investițiile bugetare sunt minuscule.” a precizat directorul executiv Pro Infrastructura, Ionuț Ciurea.

Pe de altă parte, drumurile care se strică frecvent au legătură directă cu slaba calitate a materialelor folosite sau felul în care sunt reparate.

„Trebuie să te gândești mai ales în orașe, în orașe acele făgașe, șleauri, se fac pentru că asfaltul nu este, nu neapărat de calitate. El respectă cerințele beneficiarului, cerințele pe care clientul, primăria le-a cerut de la antreprenor. Din start, autoritatea publică centrală sau locală trebuie să ceară o calitate suficient de ridicată astfel să reziste acel asfalt sau drum, că drumul nu este doar asfalt. Dacă ai fundația proastă, degeaba îi pui cel mai bun asfalt că se face varză.” a zis Ionuț Ciurea, directorul executiv Pro Infrastructura

„În momentul în care ne apucăm să reparăm, sunt două tabere. Preponderent, este cea care spune v-ați apucat și voi acum de construcții, în mijlocul verii. Vara trebuie să construim, nu putem să construim iarna. Adică betonul iarna nu se poate turna, asfaltul nu se poate așterne în condiții bune iarna, tot vara trebuie să lucrăm. De anul ăsta cel puțin, Ministrul Transporturilor, directorul CNAIR, și-au asumat ca să spunem așa, aceste animozități din partea societății. Trebuie să înțeleagă toți că facem aceste lucruri pentru a menține drumurile viabile. Chiar dacă sunt nemulțumiri, facem tot ce putem, în timp cât mai scurt, că ați văzut că lucrăm și noaptea și în weekend, pentru a menține rețeaua de drumuri viabilă. Pentru că dacă nu intervenim, aceste drumuri se vor deteriora atât de rău, încât nu se va mai putea circula pe ele. Și atunci și-au asumat politic că vor exista oameni care vor contesta sau vor critica aceste reparații, dar au văzut utilitatea pe termen lung. Practic pe termen scurt oamenii te înjură, dar pe termen lung drumul rămâne viabil și se poate circula pe el în condiții bune.” a precizat purtătorul de cuvânt al Ministerul Transporturilor, Alin Șerbănescu.

Cu toate acestea, lucrările trebuie să fie făcute constant. Și asta pentru că dacă nu se va interveni, drumurile nu se vor menține la nivelul care sunt acum, ci se vor degrada până vom ajunge la o rețea rutieră dezastruoasă.
În prezent, din rețeaua de drumuri, autostrăzile reprezintă doar 5%, adică mai puțin de 1.000 de km din drumurile naționale, în vreme ce drumurile neasfaltate sau pietruite însumează aproape 27.000 de kilometri.