Românii care locuiesc în clădiri cu risc seismic ar putea fi obligați să le consolideze singuri. Pot fi chiar și amendați, dacă întârzie lucrările

Mai mulți parlamentari PSD au depus la Senat, în procedură de urgență, un proiect de lege care ar urma să schimbe modul în care sunt gestionate clădirile cu risc seismic. Mai exact, se mută responsabilitatea consolidării clădirilor cu risc seismic către proprietari. Mai mult, locatarii care nu încep procedurile în termen de doi ani de la încadrarea imobilului într-o clasă de risc seismic ar putea primi amenzi.

Foto – MARIAN ILIE /MEDIAFAX FOTO

Astfel, proiectul modifică Legea 212/2022 privind reducerea riscului seismic al clădirilor și Legea 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuințelor. Potrivit inițiatorilor, citați de stiripesurse.ro, „responsabilitatea privind expertizarea tehnică, proiectarea și executarea lucrărilor de consolidare structurală a clădirilor aparține proprietarilor imobilelor”.

FLASH NEWS Alexandru Rogobete anunță că va participa la deschiderea Concursului Național de Rezidențiat. Aproape 10.000 de candidați se luptă pentru 5.483 de locuri și posturi

19:07

CONTROVERSĂ Rusia s-a retras oficial din Convenția europeană împotriva torturii și pune capăt monitorizării închisorilor de pe teritoriul său

19:02

Primăriile scapă, în aces mod, de obligațiile de finanțare pentru aceste proiecte

Așadar, dacă va fi mutată către proprietar responsabilitatea principală pentru consolidarea clădirilor vechi, autoritățile locale vor avea doar atribuții de informare, coordonare administrativă și monitorizare, fără obligația de a finanța sau executa lucrări pentru imobilele private. De asemenea, primăriile nu vor mai răspunde juridic dacă lucrările nu sunt făcute de proprietari.

În acest moment, legea permite primăriilor să se implice direct în expertizarea, finanțarea și coordonarea lucrărilor de consolidare pentru clădirile cu risc seismic.

Inițiativa introduce un nou termen legal pentru clădirile încadrate în clase de risc seismic. Proprietarii vor fi obligați să înceapă procedurile de expertizare și, dacă este cazul, proiectarea și execuția lucrărilor de consolidare „în termen de 24 de luni de la data încadrării imobilului într-o clasă de risc seismic”.

Nerespectarea obligației ar urma să fie sancționată contravențional cu amenzi între 5.000 și 20.000 de lei.

Poliția și ISU vor verifica asigurările obligatorii PAD

Proiectul schimbă și sistemul de verificare a asigurărilor obligatorii pentru locuințe, cunoscute drept polițe PAD. Acum, sancțiunile pentru lipsa poliței sunt aplicate de primari sau de persoane împuternicite de aceștia, în timp ce noua variantă prevede ca verificările să fie făcute de Poliția Română și de personal desemnat din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență (ISU).

„Controlul privind respectarea obligațiilor cu impact asupra siguranței locuințelor și asupra gestionării riscurilor asociate (…) presupune, în mod natural, intervenția unor instituții cu vocație de control și capacitate operativă, precum Poliția Română”, susțin inițiatorii.

Totodată, Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale (PAID) – compania care gestionează sistemul de asigurări obligatorii pentru locuințe din România – ar urma să transmită electronic informații despre existența polițelor către Ministerul Afacerilor Interne, „în vederea verificării respectării obligației de încheiere a poliței de asigurare obligatorie a locuințelor”.

Argumentele inițiatorilor pentru acest proiect

În argumentația proiectului, parlamentarii susțin că actuala lege a transferat prea multe obligații către autoritățile locale și că acest lucru a dus la blocaje și la pasivitatea proprietarilor.

„Actuala reglementare creează în practică o conduită pasivă a proprietarilor, fundamentată pe percepția că responsabilitatea consolidării clădirilor aparține autorităților locale. În lipsa unei responsabilizări directe a proprietarilor, mecanismele legislative devin ineficiente, iar procesul de reducere a riscului seismic rămâne blocat”, se arată în argumentația proiectului.

Potrivit acestora, experiența administrațiilor locale a arătat că măsuri precum majorarea cu până la 500% a impozitelor pentru clădirile degradate sau acordarea unor facilități fiscale nu au dus la consolidarea efectivă a clădirilor: „Autoritatea locală nu poate substitui voința și responsabilitatea proprietarilor asupra bunurilor aflate în patrimoniul acestora”.

La rândul său, Consiliul Economic și Social (CES) avertizează că reducerea riscului seismic „nu este doar o problemă individuală a proprietarului, ci și o problemă de siguranță publică, protecție civilă și interes general”. Reprezentanții CES consideră că proiectul transferă aproape integral responsabilitatea către proprietari, fără să ofere suficiente mecanisme de sprijin financiar și fără să demonstreze că măsura ar accelera consolidarea clădirilor.De asemenea, instituția atrage atenția și asupra impactului asupra persoanelor vulnerabile.

„Amenzile propuse, fără granturi, cofinanțări, credite garantate public, sprijin pentru relocare temporară și asistență tehnică, pot sancționa incapacitatea economică și administrativă, nu reaua-credință”, se arată în aviz.

CES mai avertizează că, dacă proiectul va deveni lege, acesta „poate contribui indirect la menținerea unui risc colectiv major, cu posibile pierderi de vieți omenești, răniri grave, evacuări masive și efecte sociale și economice severe”.

Autorul mai recomandă ›

EXCLUSIV VIDEO | Cât de pregătită este România pentru un cutremur major? Paul Racoviță, inspector general ISC: „Dă, Doamne, să nu se întâmple”

Scenariul cu 6.000 de morți la un cutremur mare în București este unul optimist, consideră Matei Sumbasacu, specialist în risc seismic

Au trecut 49 de ani de la seismul care a zguduit din temelii Capitala României. Ce s-ar întâmpla în București în cazul unui cutremur ca în 1977: „Am avea cel puțin 6.000 de morți”