Război versus pace în Ucraina sunt cuvintele în jurul cărora „se joacă”, în această perioadă, mai mult decât oricând, soarta unei întregi lumi. Veștile venite din Arabia Saudită, acolo unde oficialii ucraineni şi americani au discutat marți, pentru a găsi o cale spre încheierea războiului cu Rusia, sunt, la o primă strigare, unele optimiste, în condițiile în care Ucraina este pregătită să accepte un armistițiu de 30 de zile cu Rusia. Rămâne de văzut ce poziție va adopta Kremlinul, dar și cum va privi America un eventual refuz venit din partea lui Vladimir Putin cu privire la acest armistițiu acceptat de Ucraina.
Washingtonul a propus o încetare a focului de 30 de zile între Rusia și Ucraina, timp în care să se oprească atacurile cu rachete, drone şi bombe de-a lungul întregii linii de front.
Generalul (r) Virgil Bălăceanu, fost reprezentant al României la Comandamentul NATO de la Bruxelles și fost șef al Brigăzii Multinaționale din Sud-Estul Europei, și Radu Magdin, analist de politică externă, au vorbit pentru Gândul despre posibilitatea unui armistițiu concret, după mai bine de trei ani de când Rusia a invadat Ucraina.
Fostul reprezentant al României la Comandamentul NATO de la Bruxelles nu este optimist în legătură cu posibilitatea ca Rusia să accepte acest armistițiu de 30 de zile, motivul real al unui posibil refuz fiind Kurskul, în condițiile în care rușii nu au reușit să îi scoată pe ucraineni din această regiune.
„Ca să ne gândim la pace și, sigur, să ne gândim la un acord de pace, vom vedea dacă ambele părți vor cădea de acord – sigur cu implicarea Statelor Unite, sperăm, la un moment dat, și a Europei, a Uniunii Europene – legat de încetarea focului și posibilitatea unui armistițiu. Dacă nu vom avea o încetare a focului și un armistițiu, este greu să spui că se pot desfășura discuții de pace fructuoase, finalizate cu un acord de pace, în condițiile în care vom asista, din nou, la pierderi de vieți umane și de distrugeri materiale. Inițiativa Statele Unite – Ucraina, spunem de data asta și cu bucurie, este binevenită. Mă îndoiesc însă că Putin va accepta.
Principalul motiv îl constituie Kurskul. Deși situația grupării operative Siversk din Kursk nu este cea mai bună, ei trebuie să controleze liniile de comunicații și de aprovizionare, astfel încât să nu se ajungă la încercuirea acestei grupări, pentru că rușii au avut succes în mod deosebit la baza pătrunderii, asta însemnând pe direcțiile lor de ofensivă, de-a lungul graniței dintre Federația Rusă și Ucraina.
Îmi este greu să cred că Putin va accepta să înceteze focul, să fie un armistițiu, pentru 30 de zile, în condițiile în care ei n-au reușit să îi scoată pe ucraineni din Kursk. Intenția lor este, dincolo de scoatere, de încercuire a grupării de forțe. Or, Putin o să spună că pe perioada acestui armistițiu nu se mai execută foc, nu vom mai avea, sperăm, situații de deschidere a focului, dar activități de dislocare, redislocare de forțe, de aprovizionare a forțelor, că este o pauză operativă, se pot întâmpla.
Ca atare, în mod sigur, generalii săi îi spun că nu este momentul, că nu pot accepta o încetare a focului și un armistițiu decât în momentul în care ucrainenii nu vor mai fi în Kursk. Același lucru ar viza, într-un anumit fel, și direcțiile de ofensivă ale rușilor. Ei nu au reușit ceea ce și-au propus în Donbas, deși se duce lupta în localitate – în Ceasiv Yar, în Toretsk -, dar nu au reușit să cucerească în totalitate cele două localități și nu au reușit încă să asalteze Pokrovskul”, a spus generalul (r) Virgil Bălăceanu.
Fostul șef al Brigăzii Multinaționale din Sud-Estul Europei crede că președintele Donald Trump, care a promis încă din campania electorală că va aduce pacea în Ucraina, va forța nota în ceea ce privește acceptarea unui armistițiu de către Rusia.
Mike Waltz, consilierul pe probleme de securitate națională al Statelor Unite, spune că delegația ucraineană a arătat „foarte clar”, marți, că „împărtășește viziunea președintelui Trump pentru pace”.
Marco Rubio, secretarul de stat al SUA, a declarat că Ucraina și SUA au făcut un „pas înainte” în timpul discuțiilor de la Jeddah. El a adăugat că Statele Unite vor prezenta această ofertă rușilor și că „mingea este în terenul lor”.
„Ucraina deja își manifestă, în mod explicit, dorința de pace prin această propunere de armistițiu de 30 de zile. Vom vedea dacă Federația Rusă acceptă. Dacă Federația Rusă acceptă în zilele următoare, când, repet, situația din Kursk nu este una clară, înseamnă că rușii vor pace. Dacă nu se acceptă, înseamnă că rușii nu vor pace și atunci probabil nota va mai fi forțată din partea lui Trump. El a anunțat deja posibile sancțiuni economice.
Statele Unite au reluat sprijinul de informații și de echipamente militare și de muniții înspre Ucraina. Vom vedea dacă Rusia se va încăpățâna pe aceste precondiții și condiții pentru încetarea războiului și un acord de pace care înseamnă foarte mult. Adică, haideți să plecăm de la ceea ce vor rușii, și anume de la îndepărtarea de la putere a Zelenski până la demilitarizare, asta însemnând o armată ucrainenă de 80.000 de oameni.
Nu mai vorbim, recunoașterea de iure și de facto a acestor anexări ilegale, cât s-a invadat și s-a cucerit până acum, cât se va mai cuceri în perioada următoare, nicio prezență a forțelor de descurajare, de menținere a păcii. Și atunci, ei au niște obiective extrem de clare, astfel încât nu am nicio idee despre intenția rușilor ca, după o încetare a focului și un armistițiu, să se retragă forțele în adâncime, să se demobilizeze, să se permită accesul forțelor de descurajare și de monitorizare a liniei de contact, care va deveni linie de demarcație. Elementele astea nu apar în niciun fel în toate poziționările Federației Ruse și de aici vom vedea care va fi atitudinea lui Trump”, a explicat generalul (r) Virgil Bălăceanu.
În opinia lui Virgil Bălăceanu, drumul până la obținerea păcii dintre Rusia și Ucraina va fi unul lung și puțin realizabil din partea Federației Ruse.
„Vor mai fi probabil câteva oferte legate de încetarea focului, de armistițiu și de începere a discuțiilor de pace, a negocierilor. Dar, până la negocieri, să vedem primele etape de discuții, de întâlnire a echipelor de negociere, de recunoaștere a acestor echipe, a programul echipelor și așa mai departe. Este un drum lung, iar un asemenea drum nu este conturat ca realizabil din partea Federației Ruse.
De fapt, Federația Rusă nu vrea altceva decât capitularea Ucrainei, repet, pe ideea – tot ceea ce am cucerit este al nostru, voi veți avea o armată foarte slabă, nu-l veți mai avea conducător pe Zelenski, nu veți mai intra în NATO, veți rămâne neutri și cât mai repede veți organiza alegeri, pentru că o să ne implicăm și noi în sprijinirea candidatului favorit în alegerile care ar urma să se desfășoare în Ucraina”, a mai spus generalul (r) Virgil Bălăceanu, fost reprezentant al României la Comandamentul NATO de la Bruxelles.
Analistul de politică externă Radu Magdin a spus, pentru Gândul, că ceea ce s-a întâmplat marți în Arabia Saudită este o victorie de etapă, iar lucrurile par să se îndrepte spre o soluție negociată în perioada următoare.
„Cu siguranță, în relațiile dintre Ucraina și Statele Unite – și foarte posibil, având în vedere anumite negocieri pe care noi nu le vedem și anumite canale între SUA și Rusia – vom vedea anumite dezvoltări posibil pozitive și și semnale pozitive și din partea Rusiei.
Pentru că, până la urmă, sub imperiul combinației de morcovi și de bețe ale administrației Trump, atât către Moscova, cât și către Kiev, pare că mergem spre o soluție negociată în perioada următoare”, a precizat Radu Magdin.
Negocierile dintre Ucraina și Statele Unite pentru oprirea războiului cu Rusia au fost ”productive”, a anunțat Președinția de la Washington, după reuniunea din Arabia Saudită.
Marco Rubio a spus că îi îndeamnă ferm pe ruşi ”să pună capăt tuturor ostilităţilor”. „Nu există nicio soluţie militară la acest conflict”, a subliniat şeful diplomaţiei americane.
Rubio a confirmat că discuţiile de marţi cu ucrainenii, de la Jeddah, în Arabia Saudită, s-au concentrat pe „cum ar arăta un proces de negociere” şi au inclus „discuţii despre concesii teritoriale”.
El a adăugat, pe de altă parte, că Ucraina are nevoie de o descurajare suficientă împotriva unor eventuale atacuri viitoare, un punct de vedere la care Kievul ţine în mod deosebit.
„Poate Ucraina să creeze o descurajare suficientă împotriva viitoarelor agresiuni, împotriva viitoarelor atacuri, împotriva viitoarelor invazii? Pentru că fiecare ţară din lume are dreptul de a se apăra şi nimeni nu poate contesta acest lucru, aşa că, cu siguranţă, acest lucru va trebui să facă parte din discuţie”, a punctat Rubio.
Secretarul de stat Marco Rubio a mai spus că mesajul transmis de SUA Moscovei va fi că s-a ajuns la o înțelegere cu partea ucraineană în privinţa unui armistiţiu.
„Vom spune că Ucraina este dispusă să oprească toate activităţile de pe câmpul de luptă şi să înceapă imediat procesul de negociere a unui sfârşit durabil al războiului şi vom vedea care este răspunsul. Dacă răspunsul lor este da, atunci ştim că am făcut progrese reale şi există o şansă reală de pace”,a adăugat Rubio.
Președintele SUA, Donald Trump, a cerut, miercuri seară, Rusiei să accepte armistițiul cu Ucraina, transmițând că oficiali americani merg la Moscova pentru discuții și avertizând că situația este ”foarte gravă”, putând conduce la război mondial.
Este puțin probabil ca președintele Vladimir Putin să accepte propunerea SUA pentru un armistițiu de 30 de zile în Ucraina, au declarat miercuri surse ruse de top, pentru Reuters, adăugând că orice acord ar trebui să țină cont de avansurile militare ale Rusiei și să abordeze preocupările Kremlinului.
De altfel, miercuri, Vladimir Putin a mers în Kursk și a ordonat armatei ruse să elibereze total regiunea rusă, unde s-au infiltrat de câteva luni trupe ucrainene. Armata rusă a intensificat, în ultimele săptămâni, ofensiva în regiunea rusă Kursk, unde au fost eliberate numeroase localități ocupate de armata ucraineană.
În timp ce Statele Unite și Ucraina așteaptă răspunsul Moscovei privind armistițiul, ambasadorul rus în Franța, Aleksei Meșkov, a sugerat care vor fi condițiile Kremlinului: ”obținerea unei înțelegeri pe baza acordurilor ruso-ucrainene din 2022, prin neaderarea Ucrainei la NATO, interzicerea desfășurării de trupe NATO în Ucraina și interzicerea exercițiilor militare NATO pe teritoriul ucrainean”. El a reluat și solicitările privind ”demilitarizarea” și ”denazificarea” Ucrainei.
Ministrul de Externe rus, Serghei Lavrov, a reiterat că Moscova nu va accepta prezenţa trupelor NATO în Ucraina în niciun fel de condiţii și a precizat că Rusia ”va evita compromisurile care pun în pericol vieți”.
Președintele Volodimir Zelenski a arătat, în declarația transmisă în urma întâlnirilor dintre înalții oficiali americani și ucraineni, de la Jeddah, că propunerea delegației ucrainene a constat în trei aspecte: „tăcerea pe cer” și pe mare, „măsuri reale de stabilire a încrederii” și eliberarea prizonierilor.
Zelenski a spus că SUA „trebuie să convingă” Rusia să fie de acord cu propunerea, menționând că un „element important” al întâlnirii a fost „pregătirea Americii de a relua asistența de apărare pentru Ucraina”.
„Partea americană înțelege argumentele noastre, acceptă propunerile noastre. Vreau să-i mulțumesc președintelui Trump pentru caracterul constructiv al conversației echipelor noastre”, a declarat Zelenski.
Donald Trump le-a spus reporterilor că ar fi deschis să-l invite pe președintele Volodimir Zelenski înapoi la Casa Albă.
În urmă cu mai puțin de două săptămâni, Zelenski s-a confruntat cu o situație fără precedent în diplomație, după ce președintele Trump și vicepreședintele său, JD Vance, i-au cerut să-i arate mai multă recunoștință pentru anii de sprijin din partea SUA și în cele din urmă l-au dat afară de la Casa Albă, în urma unui schimb acid de replici.
Președinții Ucrainei și SUA au convenit să „încheie cât mai curând posibil” un acord cuprinzător pentru „dezvoltarea resurselor minerale critice ale Ucrainei pentru a extinde economia Ucrainei, a compensa costul asistenței americane și a garanta prosperitatea și securitatea pe termen lung a Ucrainei”, potrivit declarației comune a delegațiilor celor două părți.
CITEȘTE ȘI: