Schimbările climatice aduc temperaturi cu 4 grade mai ridicate în 2050, cheltuieli mai mari și boli mai multe

Studiile arată că temperatura medie ar putea crește cu cel puțin 4 grade Celsius până în 2050. Consilierul de Stat pentru Climă și Sustenabilitate, Alexandra-Maria Bocșe, a declarat că aceste schimbări nu vor aduce doar temperaturi greu de suportat, ci vor avea și alte „efecte perverse”.

Printre acestea se numără investițiile în adaptarea la noile condiții, ceea ce presupune cheltuieli mai mari, dar și o serie de probleme de sănătate, a precizat Alexandra-Maria Bocșe la Digi24.ro.

„Ne dorim, în mod ideal, ca până la finalul acestui secol, temperatura medie globală de suprafață să nu crească cu mai mult de 1,5 grade Celsius față de perioada preindustrială. Asta pentru că, la nivel de 2 grade, oamenii de știință ne spun că ne putem aștepta ca 3 miliarde de oameni să fie loviți de penurie de apă, de exemplu. Dincolo de cele 2 grade, impactul schimbărilor climatice va fi foarte mare.

FLASH NEWS Alexandru Muraru îi transmite 5 mesaje lui Nicușor Dan, înaintea consultărilor de la Cotroceni

23:54

MILITAR Omanul solicită Iranului un acord privind crearea unei rute alternative în Strâmtoarea Ormuz

23:43

Noi am putut să vedem și în România o lună octombrie caldă, dar și o perioadă de secetă acută. În anul agricol 2021 – 2022 am avut 9 luni de secetă din 12. Incidența anilor secetoși este din ce în ce mai mare. Dacă în anii 1900 ne confruntam cu un an secetos pe deceniu, în ultimul deceniu ne-am confruntat cu 5 ani secetoși, conform ANM.

Seceta este o urmare a schimbărilor climatice, dar vorbim și de fenomene meteo extreme, precipitații în volume foarte mari, într-un interval foarte mic, ceea ce poate duce la inundații, vorbim despre valuri de căldură care au un impact asupra organismului uman”, explică Alexandra-Maria Bocșe.

Vorbim nu numai despre sănătatea planetei, ci despre sănătatea noastră, a tuturor, a adăugat ea. Din datele Administrației Naționale de Meteorologie (ANM), pentru 2050 vom vedea o intensificare a fenomenelor meteo extreme, o creștere a temperaturii în lunile de vară în special, 3-4 grade peste ceea ce avem ca valoare medie.

„De asemenea, din datele ANM știm că partea de sud, de sud-est și de este a țării se va confrunta cu o lipsă de precipitații din ce în ce mai intensă, partea de sud-est fiind deja un pol al secetei în România, dar și o zonă pe care noi ne bazăm în procesul de producție agricolă. Vorbim și de fenomeme de deșertificare, dar și de lipsă de precipitații care se accentuează în contextul schimbărilor climatice. Creșterea aceasta, cu 3-4 grade Celsius, înseamnă temperaturi greu de suportat, dar și o nevoie de investiții suplimentare în procese de adaptare. (…) De exemplu, lipsa de precipitații în perioada verii ne aduce în situația de a nu putea produce așa de multă energie din surse hidro, pe care România se bazează, așa că intrăm într-un cerc vicios: avem nevoie de energie, dar datorită lipsei de precipitații nu putem produce energie. Schimbările climatice nu înseamnă doar temperaturi crescute, ci înseamnă efecte perverse, în cascadă, care trebuie văzute în interacțiune. Schimbările climatice sunt periculoase. OMS vorbește despre mii de morți în Portugalia și Spania ca urmare a valurilor de căldură din această vară declanșate de schimbările climatice. Există studii ale OMS, la nivel global, dar și un raport pe România, care ne arată că cei care sunt predispuși la boli cardiovasculare vor simți impactul schimbărilor climatice, există un impact asupra duratei de viață”, a adăugat ea.