Scrisoarea lui Einstein despre bomba atomică, destinată președintelui SUA, scoasă la licitație / Suma incredibilă cerută pentru înscris

O scrisoare semnată de Albert Einstein, în care acesta îndeamnă Statele Unite să dezvolte primele bombe atomice, va fi scoasă la licitație. Documentul istoric de două pagini, scris în 1939 și adresat președintelui Franklin D. Roosevelt, avertizează că Germania nazistă ar putea produce arme nucleare, sugerând necesitatea unui program atomic american.

Această misivă a contribuit la lansarea Proiectului Manhattan, care a culminat cu folosirea armelor nucleare împotriva Japoniei în 1945, conform The Guardian.

Scrisoarea, ce va fi vândută de Christie’s în New York în septembrie, face parte din colecția personală a cofondatorului Microsoft, Paul Allen, decedat în 2018 la vârsta de 65 de ani. Bill Gates, partenerul său de afaceri, a subliniat impactul lui Allen asupra dezvoltării computerelor personale, menționând că acestea nu ar fi existat fără contribuția sa.

FLASH NEWS Zelenski a avut o discuție telefonică cu emisarii lui Donald Trump, Witkoff și Kushner, despre negocierile de pace. Se așteaptă răspunsul Rusiei

22:31

POLITICĂ Călin Georgescu, mesaj de Crăciun: „Să avem credință, orice s-ar întâmpla”

22:18

Scrisoarea valorează între 4 și 6 milioane de dolari

Printre obiectele din colecția lui Allen, scrisoarea lui Einstein este considerată punctul central și are o valoare estimată între 4 și 6 milioane de dolari. Deși scrisoarea a fost redactată de fizicianul maghiar Leo Szilard, cu ajutorul altor oameni de știință, Einstein a semnat-o pentru a atrage atenția lui Roosevelt, datorită reputației sale de prestigios om de știință.

Datată 2 august 1939, cu puțin timp înainte de izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial, scrisoarea avertiza asupra potențialului Germaniei de a dezvolta bombe nucleare extrem de puternice:

„Este de conceput – deși mult mai puțin sigur – că astfel pot fi construite bombe extrem de puternice de un tip nou”, se spune în scrisoare.

Albert Einstein și-a exprimat ulterior regretul pentru rolul său în accelerarea cursei nucleare americane. În 1947, el a afirmat: „Dacă aș fi știut că germanii nu vor reuși să producă o bombă atomică, nu aș fi mișcat un deget”.