Se mărește sau nu vârsta de pensionare? Noul ministru al Muncii: În România se muncește cinci ani de zile după speranța de viață sănătoasă

Ministrul Muncii, Marius Budăi, a declarat, sâmbătă, că trebuie luate măsuri pentru ridicarea speranței de viață sănătoasă, care momentan, în România este în jurul vârstei de 59 – 60 de ani, în contextul unei discuții privind eventuala creștere a vârstei de pensionare. Astfel, românii muncesc cinci ani de zile după speranța de viață sănătoasă, a subliniat noul titular al portofoliului Muncii.

„Este necesar să ne ocupăm inițial de speranța de viață din România și de traiul românilor că apoi să discutăm de o eventuală prelungire obligatorie a vârstei de pensionare. Asta nu înseamnă că dacă nu prelungim vârstă nu permitem oamenilor să lucreze după ce împlinesc vârstă standard de pensionare”, a spus ministrul Marius Budpi, la Digi24

Potrivit informațiilor citate de ministru, care a făcut comparație și a analizat date Eurostat, speranța de viață a unui bărbat din România e de 70 de ani și 6 luni.

NEWS ALERT Partidul de guvernământ din Kosovo a câștigat alegerile parlamentare și scapă de sancțiuni. Premierul Albin Kurti primește încă un mandat de 4 ani

23:13

FLASH NEWS Românii nu vor mai avea prima zi de concediu medical plătită. Guvernul a luat decizia în ultima ședință din acest an

22:34

„Păi dacă ridicăm vârst la 70 de ani, degeaba îl mai punem pe omul ăla să contribuie undeva la 40 – 45 de ani dacă îi acordăm drepturile doar 6 luni de zile. Speranța de viață sănătoasă în România e în jurul vârstei de 59 – 60 de ani. La noi în România se muncește cinci ani de zile după speranța de viață sănătoasă. Deci mai întâi să ne ocupăm de ridicarea speranței de viață sănătoase, că apoi să ne gândim să le prelungim viață activă”, a declarat Marius Budăi.

„România se confruntă cu o problemă demografică serioasă”

În prezent, vârsta standard de pensionare pentru bărbați este de 65 de ani, iar pentru femei vârsta standard de pensionare este de 61 de ani și 6 luni și crește eșalonat până în anul 2030, la 63 de ani.

„România se confruntă cu o problemă demografică serioasă: populația va continua să scadă, numărul salariaților va descrește, cel al pensionarilor va crește și, deci, raportul dintre salariați și pensionari se va diminua. În aceste condiții, sistemul de pensii trebuie să asigure un nivel de viață decent pensionarilor, în condițiile menținerii sustenabilității bugetare. În acest scop, sunt necesare intervenții coordonate în întreg sistemul public cu privire la stimularea continuării activității, stagiul de cotizare, formula de calcul și mecanismele de indexare”, se arată în capitolul dedicat reformei sistemului de pensii din PNRR.

Conform documentului, Raportul dintre persoanele în vârstă de peste 65 de ani și cele în vârstă de muncă (15-64 de ani) va crește, ceea ce înseamnă că în perspectiva următorilor ani sistemul public de pensii va avea resurse mai diminuate în raport cu cheltuielile. Rezultatele previziunii demografice oferite de Eurostat pentru România, indică o scădere semnificativă a populației, cu 5,7 milioane persoane mai puțin în 2070 comparativ cu anul 2019.

Deși populația tânără este în scădere ca urmare a numărului tot mai redus al femeilor aflate la vârsta de fertilitate, există totuși o serie de semnale pozitive din creșterea ratei fertilității. Pe de altă parte, conform estimărilor Eurostat (EUROPOP2019), în România, speranța de viață la naștere pentru bărbați este estimată să crească cu aproximativ 12 ani pe parcursul perioadei de proiecție, de la 71/9 în 2019 la 83/5 ani în 2070. Speranța de viață la naștere este estimată să crească cu 9 ani pentru femei, de la 79/5 ani în 2019 la 88/5 în 2070, ceea ce indică o ușoară convergență a speranței de viață între bărbați și femei, conform documentululcitat.