Șefa FMI: Șocurile recente au fost dure pentru Europa de Est. E ca și cum cineva ar fi scos 50 de miliarde de euro din buzunarele oamenilor

Directorul FMI Kristalina Georgieva a declarat, la o conferință ținută la Dubrovnik,că nivelurile reale ale PIB-ului în 2024 vor fi mai mici cu 3,5% decât se aștepta instituția la începutul lui 2020. „Este ca și cum cineva ar fi scos 50 de miliarde de euro din buzunarele oamenilor în acești cinci ani”, a adăugat ea.

„Este o plăcere să vin în Dubrovnik, un oraș pe care l-am admirat cu mult înainte de faima datorată Game of Thrones. Conferința noastră este găzduită atât de adecvat aici, un loc care oferă refugiu de apele furtunoase.
De când această conferință a avut loc ultima dată în 2019, lumea a fost într-adevăr în ape agitate. Am fost loviți de șoc, după șoc, după șoc, după cum știm cu toții: Covid. Războiul Rusiei în Ucraina. O criză a costului vieții”, a precizat Kristalina Georgieva, potrivit unui comunicat publicat pe imf.org.

Șocurile recente– în special războiul – au fost dure pentru regiunea Europei Centrale, de Est și de Sud-Est, a adăugat ea.

„Pentru Ucraina, războiul a fost absolut devastator, atât pentru viețile oamenilor și pentru economie. Pentru restul regiunii, aceasta a declanșat o criză fără precedent a gazelor și o inflație a prețurilor alimentelor, cu impact în special asupra celor mai vulnerabili. Războiul a accelerat, de asemenea, fragmentarea geo-economică. Dividendele păcii de după Războiul Rece se estompează pe măsură ce bugetele apărării cresc. Și lanțurile de aprovizionare europene și globale au trebuit să se adapteze la noile realități.

ULTIMA ORĂ Ministerul Afacerilor Externe anunță că nu au fost raportați români printre persoanele afectate în catastrofa din Nepal

19:38

ULTIMA ORĂ Nicușor Dan anunță că România a pierdut 770 de milioane de euro din PNRR pentru că partidele nu au reușit să se pună de acord asupra Legii Salarizării

19:37

Ce au însemnat toate acestea pentru economia regiunii? Inflație constant ridicată și creștere slabă. Inflația totală a scăzut de la sfârșitul anului 2022, dar este încă dureros de ridicată, iar inflația de bază nu a arătat încă semne clare de scădere”, spune șefa FMI.

Cele trei provocări identificate de FMI

Redresarea slabă, inflația persistentă și incertitudinea ridicată înseamnă că regiunea va continua să se confrunte cu o vreme furtunoasă, mai spune șefa FMI.

Prima provocare este reducerea inflației, susținând în același timp redresarea și punând bazele creșterii viitoare. Acest lucru necesită ca politicile monetare și fiscale să funcționeze coordonat. Din punct de vedere monetar, țările cu bănci centrale independente vor trebui să mențină o atitudine restrictivă și, eventual, să înăsprească și mai mult politica monetară dacă inflația rămâne ridicată.

„Din punct de vedere fiscal, să rămânem prudenți dar în același timp să îi protejăm pe cei vulnerabili – așa cum a făcut Ragusa. Consolidarea ar trebui să fie și mai ambițioasă decât este planificată în prezent. Deși acest lucru va necesita alegeri dificile, va aduce beneficii triple: reducerea inflației, scăderea costurilor serviciului datoriei și consolidarea stabilității financiare.
Sunt necesare și reforme structurale pentru a investi în oameni. Acest lucru este ușor de spus, greu de făcut într-un moment de consolidare fiscală. Dar acțiuni precum recalificarea lucrătorilor și subvenționarea îngrijirii copiilor sunt necesare pentru a extinde forța de muncă și a atenua deficitul de forță de muncă care sufocă creșterea în regiune. Integrarea refugiaților ucraineni va ajuta, de asemenea. Deși sprijinirea întoarcerii lor în Ucraina este esențială, pentru mulți dintre ei poate dura mult timp”, precizează Kristalina Georgieva.

A doua provocare cu care se confruntă regiunea este securitatea energetică.

„Securizarea energiei astăzi necesită în mod similar conexiuni majore de infrastructură. Proiectul de sincronizare baltică pentru a conecta Estonia, Letonia și Lituania la rețeaua electrică a UE este un exemplu excelent”, mai menționează ea.

A treia provocare este să știm să profităm de oportunitățile care apar într-o lume fragmentată. Astăzi, fragmentarea creează atât riscuri, cât și oportunități pentru regiune, potrivit șefei FMI. Unul din riscuri este ca unele multinaționale să dorească – sau să fie stimulate – să păstreze producția acasă. Acest lucru ar face mai dificilă creșterea economiilor din regiune prin inserarea lor în lanțurile de aprovizionare ale acestor companii – așa cum au făcut în trecut Republica Cehă, Republica Slovacă sau Slovenia. Iar oportunitatea este ca unele fabrici să fie relocate din Asia mai aproape de casă.