Slănina care a stat ascunsă în ultima iarnă a regimului comunist, păstrată 35 de ani într-un turn din Sibiu

Dacă v-ați gândit vreodată dacă o slănină poate rezista peste 30 de ani, aveți răspunsul. La o biserică evanghelică din Sibiu s-a întâmplat. O bucată de grăsime de porc este păstrată în turnul bisericii de 35 de ani, iar povestea ei este cu totul specială.

În turnul bisericii fortifcate din Dealul Frumos există trei bucăţi de slănină atârnate în cârlige metalice. Cea mai veche a fost pusă acolo în urmă cu 35 de ani, iar multă vreme nu s-a ştiut cine este proprietarul.

Slănină veche de 35 de ani, păstrată într-un turn din Sibiu

„Trei ani de zile s-a discutat încontinuu ce şi cum şi ce familie ar fi putut să fie. Am încercat prin Asociaţia saşilor de la Dealu Frumos să găsim proprietarul”, a declarat Alina Şamu, ghid biserică evanghelică, potrivit Observator News.

ANALIZĂ EXCLUSIV Nicușor Dan pierde Capitala. Rezultat umilitor pentru Cătălin Drulă, candidatul preferat și promovat de șeful statului. A meritat batjocorirea Constituției, domnule președinte, pentru locul 4?

06:00

POVESTE EXCLUSIVĂ Pavel Ciurea, tânărul genial al României la matematică, povestește despre revoluționarele „supervizii” de la Cambridge. Cum este viața de student la una dintre cele mai râvnite universități din lume. Ce spune despre reforma în educația românească: „Au încercat să cârpească”

06:00

Proprietarul slăninii a decedat în 2001. În viață a rămas fiul lui, care s-a declarat încântat să afle că tatăl său a ascuns slănina în decembrie 1989, chiar în ultima iarnă a perioadei comuniste. „Cred că a lăsat-o cu gândul: mă voi întoarce şi dacă mă întorc să mai am hrană pentru familie”.

Pe vremuri, acest obicei era luat în serios de întreaga comunitate. Cei care ascundeau slănina în turnul bisericii își tăiau o bucățică din ea doar în ziua de duminică. De practica veche și-a amintit și Martin, unul dintre ultimii sași din Dealul Frumos.

„În fiecare duminică dimineața, clopotarul trăgea clopotul de slănină și veneai cu cuțitul, ștampila. Îți tăiai o bucată cât credeai tu că îți trebuie pe parcursul săptămânii. O tăiai, ștampilai unde ai tăiat. Până duminica cealaltă nu mai aveai ce căuta”. Saşii care vizitează ocazional meleagurile în care s-au născut sunt fascinați de poveste.

Martin păstrează şi acum slănina în turnul bisericii. Şi îi îndeamnă şi pe restul să facă același lucru.

Recomandările autorului: