Stadiul implementării PNRR, sub lupa premierului Nicolae Ciucă

Prim-ministrul Nicolae Ciucă a prezidat reuniunea extraordinară a Comitetului Interministerial de Coordonare a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, prilej cu care a fost analizat stadiul implementării PNRR după depunerea primelor două cereri de plată.

Executivul arată, într-un comunicat de presă, că discuţiile au făcut referire la pregătirea îndeplinirii jaloanelor şi a ţintelor asumate pentru anul 2023, conform calendarului de implementare, în perspectiva transmiterii următoarelor cereri de plată.

Ciucă: „Avem un dialog foarte bun cu reprezentanţii C.E.”

„Avem un dialog foarte bun cu reprezentanţii Comisiei Europene pentru clarificarea modului în care am îndeplinit ţintele şi jaloanele incluse în cea de-a doua cerere de plată din PNRR, transmisă în luna decembrie. Acest proces va fi urmat de validarea partenerilor europeni şi de încasarea, de către România, a fondurilor aferente acestei cereri de plată, necesare proiectelor noastre de dezvoltare”, a afirmat premierul.

Gândul de Vreme Cum se schimbă vremea în următoarele ore. Prognoză de ultimă oră de la ANM, exclusiv pentru Gândul

10:39

SCANDAL Fostul șef ANPC, păcălit cu biletele la concertul Metallica. „Am plătit. Am crezut. Și m-am trezit țepuit”

10:10

Totodată, discuţiile din cadrul reuniunii au vizat analizarea unei serii de jaloane şi ţinte care necesită clarificări în procesul de validare cu Comisia Europeană, între care proiectul legii pensiilor speciale, al legii guvernanţei companiilor de stat, definitivarea procedurilor guvernanţei în sectorul energetic pentru numirea membrilor CA.

„Până la depunerea cererii de plată numărul 3, vor trebui clarificate şi aspectele legate de reducerea granturilor, ca urmare a creşterii economice înregistrate de România, ajustarea RePowerEU şi validarea închiderii jaloanelor şi ţintelor aferente trimestrelor 3 şi 4 din 2022”, se mai arată în comunicat.

A treia cerere de plată, în pregătire

România are acum în pregătire cea de-a 3-a cerere de plată, al cărei termen de depunere este sfârşitul lunii martie.

„Are o valoare totală de 3,243 miliarde euro (2,147 miliarde euro sprijin financiar nerambursabil şi 1,095 miliarde euro sprijin sub formă de împrumut). Un număr de 77 de jaloane şi ţinte aferente trimestrului III 2022 şi trimestrului IV 2022 fac obiectul celei de-a 3-a cereri de plată”, menționează Guvernul în comunicat.

De asemenea, au mai fost analizate aspecte legate de documentul de lucru privind modificarea PNRR, în contextul în care reprezentanţii Comisiei Europene, inclusiv cu ocazia misiunii de monitorizare din 7-11 noiembrie 2022, au reconfirmat faptul că cererea de plată nr. 3 ar trebui depusă doar după modificarea PNRR conform propunerii de modificare a Regulamentului (UE) nr. 241/2021, solicitare pe care Comisia a transmis-o tuturor statelor membre.

„România se va înscrie în seria statelor europene care solicită mai mult timp pentru implementarea PNRR. Pregătim argumentele necesare şi suntem în permanent contact cu Comisia Europeană pentru prelungirea perioadei necesare implementării investiţiilor care ţin de REPowerEU, cât şi de celelalte categorii de investiţii din energie şi creşterea capacităţii de producţie a energiei”, a declarat ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş.

Banii europeni, șansă pentru viitorul României

În contextul reuniunii, şeful Executivului a punctat faptul că atragerea banilor europeni reprezintă o şansă pentru viitorul României.

„Rezultatele pe care am reuşit să le obţinem anul trecut au demonstrat că putem fi eficienţi. 2022 a fost anul cel mai bun de când România accesează bani europeni, depăşind 11 miliarde de euro. Trebuie să menţinem acest ritm. Avem şanse mari ca în acest an să depăşim nivelul realizat în 2022, utilizând aceste resurse importante pentru modernizarea şi dezvoltarea României” – Nicolae Ciucă

În comunicat se reaminteşte că peste 5 miliarde de euro dintre cele 6,3 miliarde euro primite deja anul trecut din PNRR – prefinanţare şi prima tranşă – au fost deja contractate.

„Autostrada Moldovei, A7, un sector important din Autostrada Transilvania, calea ferată între Caransebeş-Arad-Timişoara sau între Lugoj şi Deva, contractele de eficienţă energetică încheiate de Ministerul Dezvoltării au deja finanţarea asigurată. Vor fi lansate apelurile de proiecte pentru producerea în România de baterii şi alte resurse de producere a energiei verzi”, se mai precizează în comunicat.