Weekend desprins din basmele de altădată pe Domeniul Regal de la Săvârșin, acolo unde a avut loc de-a treia ediție a festivalului Suflet de România, creat de Profi. În fapt, mii de oameni – producători, localnici și turiști – au luat parte la festivalul autenticului, al gustului bun, așa cum era odinioară în casele bunicilor.
Alături de producători, și meșteșugarii au dezvăluit o parte din tainele meseriilor transmise din moși-strămoși.
Iar Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei, precum și Altețele Lor Principele Radu, Principesa Sofia și Principesa Maria au dorit să fie alături de producători, artizani și meșteșugari să le vadă, să le deguste produsele și să urmărească pe viu meserii pentru mulți uitate.
„Aici este sufletul nostru și vrem să promovăm cât se poate de mult tot ce este bun, creativ și frumos în România, să poată ieși la suprafață”, au fost primele cuvinte ale Majestății Sale, Margareta.
Custodele Coroanei a explicat și de ce susține promovarea tradițiilor, obiceiurilor și a gustului bun.
„Când am fost mică, nu am cunoscut țara mea și tata și Regina Mamă Elena mi-au povestit cum sunt românii. Și a fost foarte greu când am venit aici și am văzut după Revoluție oameni triști, cu spaimă. După acea am văzut dedesubt culoare, creativitate, muzică, frumusețe, bunătate. Asta este – creativitate, talent. Totul este foarte pozitiv. Totul este bun aici. E natural. Să sperăm că vor fi tot mai mulți producători de la an an”, a completat Majestatea Sa Margareta.
Autenticitatea și calitatea produselor tradiționale aduse în fața cumpărătorilor reprezintă de fapt chintesența acestui proiect social, a explicat și Călin Costinaș, director general adjunct Profi România.
„Suflet de România este un proiect de normalitate, e un proiect care vorbește despre rădăcinile noastre, despre valorile noastre, este un proiect în care noi încercăm să ducem lucrurile pe care noi le-am primit de la bunici către nepoții noștri și încercăm să scoatem în evidență capacitatea producătorului mic de a se reinventa, de a scoate în evidență un gust și cu flavour de tradiție, dar care are și o zonă de modernitate și de adaptare la ceea ce înseamnă contextul actual”, a arătat oficialul Profi.
Dovada calității produselor a fost dată de numărul mare de clienți care le-au cumpărat.
„Datorită gustului sunt așa de căutate”, ne-a explicat Mihaela Mariș, producător de fructe și legume chiar din Săvârșin. De altfel, roșiile sale, dar și căpșunele păreau că nu ajung la cât de solicitate au fost. „Sunt roșii românești crescute în sere încălzite, iar căpșunele, în solarii. Vremea a ținut puțin cu noi, a fost puțin cald și s-au copt”, ne-a explicat Mihaela, cea care așteaptă acum recolta de ardei și castraveți.
Roșiile merg bine cu brânză, fie proaspătă ori maturată, dar și mai bine dacă are mărar.
„Are o aromă proaspătă și e doar ușor sărată”, ne explică doamna Maria, producător din zona Sucevei. Iar lângă brânză, o șuncă de casă afumată, cum doar în Bucovina se face, merge de minune.
Iar ca desert, o dulceață din fructe de pădure este întodeauna binevenită. Asta pentru că toate fructele fac parte din fauna spontană, nu cunosc poluarea și sunt transformate în conserve pentru care mulți ne invidiază. Mai mult, „nu conțin conservanți, coloranți, potențiatori de gust și nici zahăr și îi primim pe oameni să deguste să se convingă de ceea ce facem”, ne-a dezvăluit un producător din Alba, zona munților Cindrel.
Pe lângă aceste produse, mierea își are mereu locul pe mesele românilor. O singură condiție este esențială și ne-a dezvăluit-o Cristian Ciocan. Deși el și șoția lui au absolvit științe economice, au preferat traiul simplu, de la țară.
Așa s-au dedicat creșterii albinelor și producției de miere.
„Mierea, dacă e naturală, toată e specială. Mierea poate să fie consumată pentru proprietăți ori pentru gust. De exemplu, mierea de zmeur este bogată în antioxidanți și e bună pentru anumite afecțiuni. Mierea de mană e bogată în minerale. O miere universal valabilă pentru orice afecțiune nu putem să spunem că există”, a explicat Cristi.
Pentru Profi, implicarea în comunitate este o tradiție căreia îi dedică timp și resurse, inclusiv Raftul cu Bunătăți Locale, cel mai amplu program de susținere a micilor producători locali artizanali.
Dincolo de prezența la Raftul cu Bunătăți Locale din magazinele Profi, micii producători locali își spun poveștile și își prezintă oferta și pe cea mai amplă și premiată platformă națională de promovare a lor, Via-Profi.ro, prin intermediul căreia oricine poate porni într-o călătorie plină de savoare a gusturilor din România.
În prezent, ViaProfi numără 611 producători locali în toată țara, în 36 de județe. Conform estimărilor oficialilor companiei, în următorii 2-3 ani urmează să fie acoperită întreaga țară.
Cu peste 28.000 de angajați în circa 1.780 de magazine proprii și partenere din peste 890 de localități urbane și rurale, Profi este cel mai mare angajator privat din România. PROFI SUPER, PROFI GO și PROFI LOCO, formatele de magazin ale rețelei, desfac o gamă de 5.000 de produse apreciate de cei peste 1,6 milioane de clienți care zilnic își fac aici cumpărăturile. Mai bine de 94% dintre aceste produse provin de la parteneri din România.
Pe lângă momentele artistice, spațiul festivalului a fost animat de diferite alte activități pentru întreaga familie, la care participarea este gratuită. Toate zonele de activare au nume care amintesc de satul românesc traditional, de la Ulița Copiilor, trecând prin Târgul Satului și Hanul Târgoveților, până la Drumul Artizanilor.
Mai multe organizații neguvernamentale susținute de Profi în misiunea lor de a face bine sunt prezente în festival, oferind tuturor celor interesați detalii și exemple concrete de implicare în Cultură, Educație, Sănătate, Mediu, Sport, Inovație și Comunitate, mai precis în cei șapte piloni de CSR spre care se îndreaptă susținerea Profi, retailer de top creat și crescut în România.
Citește și:
Soarele ia locul cărbunelui. Energia solară propulsează lumea spre o ERĂ electrică curată
Impactul schimbărilor climatice asupra AGRICULTURII din România
Viitorul încălzirii urbane în România și necesitatea unei transformări STRATEGICE
Iarna 2024-2025. Anomalii, recorduri și semnale de ALARMĂ: „În România, o iarnă cu două fețe”