Tiangong, „Palatul Ceresc”, este prima stație spațială din istorie în care s-a făcut un grătar

Trei astronauți care au rămas blocaţi pe staţia spaţială Tiangong – prima locație din afara atmosferei în care s-a gătit vreodată la cald – după descoperirea unor fisuri la capsula lor de întoarcere au reuşit să revină vineri pe Pământ cu un alt vehicul spațial, în urma unei operaţiuni delicate coordonate de agenţia spaţială chineză, scrie Agerpress. Călătoria lor de întoarcere fusese iniţial prevăzută pentru data de 5 noiembrie.

Tiangong, „Palatul Ceresc”, este prima stație din istorie în care s-a făcut un grătar.

Aceasta fusese amânată după ce au fost detectate fisuri la capsula de întoarcere a navei spaţiale Shenzhou-20, andocată la staţie, provocate de impacturi cu microdeşeuri spaţiale. O astfel de avarie reprezenta un risc vital pentru echipaj în timpul reintrării în atmosfera terestră.

EXCLUSIV Ion Cristoiu: „Bolojan e obligatoriu să plece, e al USR, nu al Coalitiei. De vina e Grindeanu”

17:21

FLASH NEWS Românii scapă, momentan, de o nouă scumpire la alimentele de bază. Ministrul Agriculturii: „Limitarea adaosului comercial se prelungește”

17:21

Suspendată de o imensă paraşută roşu cu alb, capsula care transporta echipajul misiunii Shenzhou-20 a coborât lent înainte de a atinge solul deşertic al zonei de aterizare, în Mongolia Interioară (nordul Chinei), potrivit imaginilor difuzate de postul CCTV.

Sosiţi la ora 16:40 (08:40 GMT), cei trei bărbaţi, Chen Dong (46 de ani), Chen Zhongrui (41 de ani) şi Wang Jie (36 de ani), „se simt bine”, a dat asigurări Agenţia spaţială responsabilă pentru zborurile cu echipaj uman, CMSA.

Un hublou al capsulei de întoarcere a navei Shenzhou-20, cu care echipajul trebuia iniţial să revină pe Pământ, prezenta „o fisură fină” şi „nu mai îndeplinea criteriile” pentru „o revenire în condiţii de siguranţă”, a indicat vineri dimineaţă agenţia.

Pentru a nu-şi asuma niciun risc, astronauţii au revenit pe Pământ cu o altă navă, cea a misiunii Shenzhou-21.

O sincopă rară pentru programul spaţial chinez

Amânarea călătoriei de întoarcere este o rară sincopă pentru un program spaţial chinez de obicei foarte bine pus la punct, care vizează, în special, trimiterea de astronauţi chinezi pe Lună până în 2030.

Cei trei membri ai misiunii Shenzhou-20 ajunseseră la bordul staţiei Tiangong („Palatul Ceresc”) la sfârşitul lunii aprilie. Construcţia staţiei a fost finalizată în 2022, iar aceasta ar trebui să rămână operaţională cel puţin 10 ani.

Echipaje de câte trei astronauţi se succed, în general, pentru misiuni de câte şase luni.

Următoarea navă, Shenzhou-22, va fi lansată în spaţiu „la o dată care urmează să fie stabilită”, a precizat vineri CMSA. Potrivit analiştilor, aceasta ar putea fi trimisă fără astronauţi la bord, urmând să aibă misiunea de a aduce înapoi pe Pământ, la momentul potrivit, echipajul Shenzhou-21 – cei trei astronauţi care rămân în prezent pe Tiangong.

China şi-a dezvoltat considerabil programele spaţiale în ultimii circa 30 de ani, investind miliarde de euro în acest sector pentru a ajunge la nivelul Statelor Unite, Rusiei sau Europei. CMSA a dat asigurări la sfârşitul lunii octombrie că îşi „menţine ferm” obiectivul de a trimite oameni pe Lună până în 2030.

Recomandarea autorului: Chinezii fac primul grătar din istorie în spațiu. Cum au reușit astronauții să gătească carnea în cosmos