Un CRATER uriaș a fost descoperit sub calota glaciară a Groenlandei. Ce spun experții

O inundație masivă, care s-a petrecut în anul 2014 în calota glaciară a Groenlandei, a generat un crater uriaș, care este acum investigat de cercetători, a anunțat, miercuri, Agenția Spațială Europeană (ESA), citată de DPA și Agerpres.

Conform estimărilor, circa 90 de milioane de metri cubi de apă dintr-un lac subteran au erupt la suprafață în decurs de 10 zile, adică echivalentul volumului de apă care traversează Cascada Niagara în aproximativ 9 ore.

ESA a făcut referire la concluziile unei echipe internaționale de oameni de știință, care au fost publicate recent în revista Nature Geoscience. Studiul a fost coordonat de specialiști de la Universitatea Lancaster și Centrul pentru Observare și Modelare Polară din Regatul Unit, în baza datelor satelitare, inclusiv cele furnizate de ESA.

REACȚIE Membră a juriului Eurovision din Moldova, explicații după votul controversat acordat României. „Au fost diferențe enorme”

16:13

INEDIT „Delta Dunării” din Republica Moldova. Localitatea mirifică din Rezervația Biosferei UNESCO Lunca Prutului este inclusă în topul mondial al destinațiilor de vacanță

16:00

Apa provenea din topirea gheții, așa-zisa „apă de topire”, și acumularea ei ar fi fost favorizată de schimbările climatice și de creșterea temperaturilor, susțin experții. În urma acestei inundații, în nordul nelocuit al Groenlandei, s-a format un crater uriaș, cu o suprafață de 2 kilometri pătrați și o adâncime de 85 de metri.

De asemenea, cercetătorii au fost surprinși de amploarea fenomenului. În afară de scurgerea bruscă a apei, s-au mai identificat daune semnificative la nivelul calotei glaciare: blocuri de gheață de până la 25 de metri înălțime au fost dislocate, s-au format fisuri adânci, iar suprafața gheții a fost erodată de forța apei.

Până la ora actuală, modelele climatice sugerau că regiunea respectivă era complet înghețată, iar pătrunderea apei prin gheață era considerată aproape imposibilă.

Descoperirile contrazic deci idea anterioară că apa de topire curge numai de la suprafața gheții spre bază și apoi în ocean. Astfel, noile date indică faptul că apa poate, în anumite condiții, să se deplaseze și în sens invers, în sus, prin stratul de gheață.

Iar aceste observații aduc perspective noi în ce privește comportamentul calotelor graciare în contextul încălzirii globale și subliniază riscul tot mai mare al unor inundații bruște, pe măsură ce mai multă apă topită ajunge în zone anterior înghețate.

Cercetările viitoare vor trebui însă să determine cât de frecvente pot să fie astfel de evenimente și care anume ar putea să fie consecințele lor la scară globală.

Autorul recomandă:

Danemarca este dispusă să investească mai mult în Groenlanda/ Copenhaga dorește să crească autoritatea insulei în ceea ce privește politica EXTERNĂ

O nouă DESCOPERIRE arheologică scoate la iveală un oraș vechi de 3500 de ani în America de Sud. Ce rol important a avut în Antichitate