Unul dintre cele mai sărace județe din România stă pe o comoară uriașă și unică în Europa. Nu a mai fost exploatată din perioada comunistă

Unul dintre cele mai sărace județe din România stă pe o comoară uriașă și unică în Europa. Nu a mai fost exploatată din perioada comunistă. Acest județ modest se află, paradoxal, pe o adevărată comoară de bogății naturale. Despre ce anume este vorba!

Județul Botoșani este recunoscut drept unul dintre cele mai sărace județe din România. În mod surprinzător, el ascunde reserve naturale exterm e valoroase. Printre acestea se numără reserve impresionante de nisip cuarțos, considerat cel mai fin din Europa, alături de depozite de ghips și betonită, care sunt importante în diverse industrii. Mai mult decât atât, Botoșaniul are și ape medicinale cu proprietăți terapeutice și chiar reserve de gaz metan, aflate în „pungi” subterane.

Statistic, județul Botoșani este unul dintre cele mai sărace din țara noastră. Este o zonă preponderant agricolă, cu o industrie prăbușită în anii 90 și cu cea mai mare parte a populației formată din pensionari. Chiar și așa, este o zonă pitorească și stă pe o adevărată comoară minerală și medicinală.

CONTROVERSĂ Caramitru se dezlănțuie pe Facebook în urma amânării de la CCR: „Ori la bal, ori la spital. Buba cu puroi trebuie spartă”

22:11

EXTERNE Netanyahu și Trump se întâlnesc pentru a cincea oară în acest an. Care sunt mizele discuțiilor celor doi lideri

21:42

Astfel, una dintre cele mai importante resurse ale județului Botoșani este nisipul cuarțos. În perioada comunistă, acesta a alimentat industria sticlei din toată țara, dar mai ales renumitele fabrici de sticlă din municipiul Dorohoi.

Cele mai importante reserve de nisip cuarțos se află în comuna Hudești, la 61 de kilometri de municipiul Botoșani, pe malurile Prutului. Ele au fost prospectate în anii 70 și mai apoi exploatate cu succes de către autoritățile comuniste. Ele s-au format din timpuri străvechi, fiind practice fundul nisipos al vechii Mări Sarmatice, care acum 33 de milioane de ani acoperea teritoriul de azi al României.

Nisipul este extrem de prețios în industria sticlei, din care se poate face inclusive celebrul cristal de Boemia, și este cel mai fin din Europa.

”Conţin cuarţ în proporţie de 97%. În zăcământ aceste nisipuri conţin 80% cuarţ, dar prin tratamentele care se fac de obicei la exploatare se ajunge la acea valoare de puritate menţionată. Totodată, conţine o cantitate foarte mică de trioxid de fier, ceea ce le face cu adevărat speciale şi valoroase. Au o granulație perfectă.”, a spus Viorel Atomei, primar al comunei Hudești., potrivit adevarul.ro.

Apă sulfuroasă cu proprietăți balneoclimaterice

Un nisip cuarțos de acceași calitate a mai fost descoperit și la Mirocani, județul Botoșani, în anii 50. Și din această zonă, nisipul a fost exploatat în perioada comunistă, în cantități mari. După anii 90, industria extracției nisipului cuarțos s-a privatizat, dar s-a prăbușit după aproximativ un deceniu, odată cu închiderea fabricilor de sticlă de la Dorohoi. De atunci, nimeni nu s-a mai preocupat de această resursă valoroasă a Botoșaniului.

O altă resursă important din județul Botoșani sunt rezervele de ghips din comuna Păltiniș, situată tot malurile Prutului. Autoritățile susțin că rezervele de ghips se întind până peste Prut, pe teritoriul Ucrainei și Republicii Moldova, și sunt de o puritate excepțională. Pe lângă aceste reserve în cantități mari, în comuna Viișoara, județul Botoșani, s-a descoperit și o importantă rezervă de bentonită. Miniereul este foarte valoros în industria petrochimică și metalurgică. Dar, cu toate acestea, nimeni nu l-a exploatat. Tot la capitolul reserve naturale, Botoșaniul stă foarte bine și la ape sulfuroase. Ele se află la Hlipiceni, dar și la Rădăuți Prut.

Specialiștii de la Institutul Naţional de Recuperare, Medicină Fizică şi Balneoclimatologie din Bucureşti au confirmat că această apă sulfuroasă are proprietăți balneoclimaterice, dar, tot așa, nimeni nu a valorificat însă aceasă resursă.

CITEȘTE ȘI:

Ce utiliza o bătrână din Buzău ca opritor de ușă. Comoara este astăzi în Cartea Recordurilor ca fiind cea mai mare din lume