Unul dintre cele mai vechi drumuri din României a fost modernizat. Traseul său se suprapune cu cel al unui drum imperial din DACIA

Modernizarea Drumului Județean 107 A, Simeria – Geoagiu, se apropie de final După aproape doi ani și jumătate de la începerea lucrărilor.

Șoseaua de pe malul drept al Mureșului (Culoarul Mureș Nord) a fost reabilitată pe o distanță de 34 de kilometri, pe traseul Homorod – Geoagiu – Bobâlna – Rapoltu Mare – Uroi – Chimindia – Hărău – Bârsău. În prezent, constructorii mai au de lucru la câteva poduri și podețe.

„Stadiul lucrărilor a ajuns la 98 la sută și ele trebuie finalizate în acest an”, a informat Consiliul Județean Hunedoara, citat de Adevărul.

Investiția s-a ridicat la peste 52 de milioane de lei, fără TVA, fiind finanțată din fonduri europene și trebuia finalizată în 14 luni de la data semnării contractului, în iunie 2021.

POLITICĂ Înapoi în viitor la Primăria Capitalei. Ciprian Ciucu preia aceleași probleme pe care le-a preluat Nicușor Dan în 2020 și nu le-a rezolvat

12:59

VIDEO Anccident dezastruos în Italia. O cisternă cu GPL a explodat pe cea mai aglomerată arteră. Un local din zonă a fost spulberat

12:56

Termenul estimat de finalizare a fost depășit cu peste un an, deși – la începutul lucrărilor – Consiliul Județean Hunedoara informa că el va fi respectat, lucrările fiind atunci în grafic.

Șoseaua Simeria Geoagiu se suprapune cu traseul unuia dintre cele mai vechi drumuri cunoscute pe teritoriul României, iar în timpul lucrărilor de modernizare, în mai multe locuri au avut loc descoperiri arheologice.

În zonă a fost dezvelită o secţiune bine conservată din drumul roman care trecea prin Simeria, traversa Mureşul pe la Uroi şi apoi urma malul drept al râului Mureș spre Geoagiu, unde în Antichitate funcţiona un castru roman (la Cigmău) şi faimoasele băi termale Germisara.

În imediata vecinătate a secţiunii din drum antic, care se suprapune parţial cu şoseaua Simeria – Geoagiu, arheologii au scos la iveală rămăşiţele unui cimitir roman.

De la mijlocul secolului al XX-lea, arheologii au cercetat zona de sub Măgura Uroiului, în căutarea drumului roman care traversa valea Mureșului din Hunedoara spre ţinutul aurului din Munţii Metaliferi.

Atunci, o secţiune bine conservată a drumului antic a fost descoperită la Uroi, pe malul opus.

„În substrucţie, drumul are bucăţi de piatră de Uroi (augit-andezit), în dimensiuni de 30 – 40 de centimetri, peste care s-a aşezat un strat de pietriş. Suprafaţa este bombată, iar lăţimea drumului este de 8,5 metri”, informa arheologul Beniamin Basa, în urma cercetărilor din anii ´60, potrivit Adevărul.

În cea mai mare parte, drumul antic se suprapune cu şoseaua Simeria – Geoagiu, însă în unele zone s-au păstrat rămăşiţe ale vechiului drum şi ale ramificaţiilor acestuia.

Cea mai bine conservată dintre ele și singura vizibilă, se află la marginea oraşului Geoagiu, înspre castrul Cigmău din Hunedoara.

Drumul lega aşezarea militară Cigmău de pe malul Mureşului de Germisara – locul izvoarelor termale, băilor şi templelor romane, localitate traversată de drumul imperial spre minele antice de aur din Munţii Metaliferi.

Drumul roman, vizibil pe o porţiune de circa 200 de metri, este pavat cu dale poligonale (via silica strata) iar în unele locuri arheologii au descoperit că adâncimea drumului are şi 70 de centimetri, lucru care justifică păstrarea intactă a aleilor până acum. Drumul era prevăzut cu rigole care colectau apele pluviale, arătau arheologii.

În anii ´70, tot sub Măgura Uroiului, unde ar fi fost în Antichitate așezarea Petris – de pietrari – a fost descoperit primul mormânt roman, sub o placă de marmură folosită ca lespede. Mormântul din secolul al treilea, cu pereţii de cărămidă, fusese jefuit în vechime, arătau arheologii.

Alte morminte de adulţi şi copii au fost scoase la iveală, în urma cercetărilor recente de la Măgura Uroiului. Şi în alte locuri din împrejurimile Măgurii Uroiului au fost descoperite necropole antice, unul dintre cele mai mari astfel de cimitire fiind identificat la Săuleşti, pe celălalt mal al Mureşului.

Mai puțin de 300 de metri de drumuri dacice și romane de piatră s-au păstrat în condiții bune pe teritoriul Hunedoarei, regiune străbătută în Antichitate de două căi importante de comunicații.

Prima dintre marile rute din vremea Daciei romane, drumul imperial de 550 de kilometri de la Dierna la Porolissum, traversa ținutul de la sud la nord, trecând prin „Porțile de Fier ale Transilvaniei”, prin colonia Ulpia Traiana Sarmizegetusa și depresiunea Hațegului.

Traseul continua pe văile Streiului și Mureșului, spre Apulum și exploatările de aur și de sare din Munții Apuseni, apoi spre nordul provinciei.

A doua cale de comunicații importantă din epoca daco-romană se contura pe culoarul Mureșului, în partea de sud a Munților Metaliferi, traversând ținutul de la vest la est, trecând prin așezările antice și castrele Micia și Cigmău, spre Apulum, Napoca și Porolissum.

Rămășițele mai multor drumuri antice împânzesc și ținutul cetăților dacice din Hunedoara, cele mai faimoase și bine păstrate dintre ele fiind aleile pavate descoperite în Sarmizegetusa Regia și Piatra Roșie.

Cele mai multe porțiuni ale vechilor drumuri nu au putut fi identificate cu certitudine și cartografiate, dar județul a rămas unic prin faptul că a păstrat rămășițele bine conservate atât a unor drumuri romane, cât și a celor construite de daci.

FOTO – Captură video: Adevărul