USR acuză Academia Română că vrea să-și acopere abuzurile descoperite de Curtea de Conturi chiar cu ajutorul legii. Reacția surprinzătoare a Academiei

Un grup de senatori şi deputaţi de la diverse partide au depus un proiect prin care vor să modifice legea Academiei Române, Legea 752/2001. Proiectul ar da posibilitatea conducerii entităţii să beneficieze de nişte prevederi „absolut abuzive” aşa cum au fost catalogate de către senatorul USR Ştefan Pălărie.

Modificările sunt cu atât mai controversate cu cât există şi un raport al Curţii de Conturi, finalizat la 31 decembrie 2024, care arată că Academia Română a comis 14 „erori cu influențe semnificative asupra situațiilor financiare”, susţine senatorul Pălărie.

Potrivit noii legislaţii a Curţii de Conturi, aceştia nu au obligaţia ca, în cazul în care constată probleme precum cele amintite mai sus să sesizeze organele abilitate de anchetă, mai spun cei de la USR.

FLASH NEWSNicușor Dan, la primul summit european dedicat exclusiv inteligenței artificiale. România cere măsuri împotriva atacurilor cibernetice

09:32

VIDEOGeorge Simion lansează o ipoteză despre planurile lui Nicușor Dan: ”Încearcă să facă un partid suveranist bun, cu tot felul de indivizi, unii care au fost pe la noi prin partid și care au ales să ne trădeze”

09:27

Senatorul Ştefan Pălărie a enumerat două dintre cele mai controversate modificări pe care acest proiect le-ar aduce Legii 752 şi care se referă la schimbarea numărului şi perioadei unui mandat al preşedintelui Academiei, de la 4 la 5 ani, nelimitat ca număr. De asemenea, patrimoniul instituţiei nu s-ar mai supune aceloraşi reguli de administrare, putând fi transferate proprietăţi din public în privat fără acceptul Guvernului.

Ce a constatat Curtea de Conturi în raportul din 2 decembrie 2025

Ca urmare a auditului efectuat asupra situațiilor financiare raportate de către Academia Română pentru anul 2024, „au fost constatate erori cu influențe semnificative asupra situațiilor financiare”, consemnează Curtea de Conturi în raportul dat publicităţii pe 2 decembrie 2025.

Astfel, „au fost denaturate situațiile financiare ale Academiei Române aparat propriu prin nereflectarea în situațiile financiare a drepturilor deținute potrivit dispozițiilor testamentare ale testatorului Jacques M. Elias asupra patrimoniului persoanei juridice Fundația Elias”, „nu a înregistrat în evidența contabilă, nu a urmărit şi nu a încasat cuantumul de 10% din veniturile Fundației Elias”,  „nu a fost respectat principiul contabilității de angajamente la înregistrarea cotei de 10% din veniturile Fundației Elias pentru perioada 2022-2024”, „nu au fost înregistrate tranzacțiile la momentul producerii acestora, în ceea ce priveşte deciziile de compensare nr. 60071/28.12.2023 în valoare de 4.702.897 lei şi nr. 59808/28.12.2023 în valoare de 1.281.008 lei, emise de Comisia Națională pentru compensareaimobilelor”,  „au fost efectuate înregistrări contabile eronate”, ” lipsă în gestiune în valoare totală de 10.346.231,99 lei” din farmacia Centrului de Diagnostic şi Tratament Ambulatoriu şi Medicină Preventivă București.

De asemenea, „la  filiala Timişoara nu a fost stabilită corect întinderea prejudiciului adus entității, ce face obiectul dosarului penal nr. 3542/P/2024,  fiind astfel denaturate situațiile financiare încheiate la 31.12.2024″, „nu au fost înregistrate toate datoriile în legătură cu personalul”, Biblioteca Academiei Române are în administrare bunuri imobile pentru care „nu a prezentat documente privind primirea în administrare de la Academia Română”, la Institutul Național de Cercetări Economice „au fost denaturate situațiile financiare deoarece nu au fost reevaluate în termenul legal imobilele aflate în administrarea” mai multor entităţi din subordine.

La  „Institutul de Chimie Macromoleculară Petru Poni Iaşi nu au fost înregistrate în evidența contabilă toate drepturile de creanță aferente contractelor de cercetare multianuale”, la Spitalul Universitar de Urgență Elias s-a constatat că nu a fost respectat principiul contabilității pe bază de angajamente prin neînregistrarea şi nerecunoaşterea la momentul efectuării lor, a unor venituri respectiv a unor cheltuieli, precum şi neînregistrarea „în evidența contabilă întreaga valoare a serviciilor medicale efectuate (spitalizare continuă şi de zi), ci doar sumele acceptate la decontare de CASMB” Şi tot aici, „la contractul de lucrări nr. 10974/12.01.2024, încheiat de Spitalul Universitar de Urgență Elias cu un prestator, nu a fost constituită garanția de bună execuție conform prevederilor contractuale (art. 12.1), fiind depusă doar suma de 3.709,12 lei în loc de 37.091,20lei”, se mai arată în raportul Curţii de Conturi.

Reacţia academicienilor la aflarea iniţiativei legislative care ar modifca legea de funcţionare

Cei 49 de membri ai Academiei Române, împreună cu preldintele Ioan Aurel Pop, au transmis o scrisoare către Parlamentul României prin care cer „să nu discute proiectul legislativ în forma actuală.”

”Subsemnații, membri ai Academiei Române, am luat cunoștință din presă despre inițiativa legislativă a unui grup de parlamentari, intrată în procedura de legiferare la Senat, privind modificarea Legii Academiei Române și în care este eliminată orice prevedere privitoare la limitarea numărului de mandate.Adunarea Generală a Academiei Române nu a fost informată și nici consultată asupra acestei chestiuni. Limitarea numărului de mandate în funcții de conducere la cel mult două s-a dovedit a fi o măsură binevenită în lumea democratică, iar Academia Română trebuie să continue să fie un exemplu de manifestare și apărare a valorilor democratice. Tocmai de aceea, adoptarea de către Parlament a unei legi care să permită un număr nelimitat de mandate de Președinte al Academiei Române ar fi o măsură nepotrivită și opusă spiritului Academiei. Subsemnații, membri ai Academiei Române, considerăm că orice proiect legislativ care privește funcționarea Academiei Române trebuie discutat întâi în Adunarea Generală a Academiei Române și solicităm Parlamentului României să nu discute proiectul legislativ în forma actuală.”

Iniţiatorii proiectului au cerut şi ei retragerea acestuia

Senatorul PNL, Daniel Fenechiu, unul dintre semnatarii şi iniţiatorii proiectului de lege, a transmis către Biroul Permanent al Senatului o solicitare prin care cere retragerea proiectului de modificare.

”Având în vedere scrisoarea publică semnată de președintele Academiei Române și alți 48 de academicieni, potrivit căreia nu ar fi fost consultați în elaborarea proiectului de lege, vă rog să luați act și să supuneți Biroului Permanent retragerea inițiativei, în concordanță cu art. 97 din Regulamentul Senatului”, a scris Daniel Fenechiu, printre altele, în cererea de renunţare la iniţiativa legislativă.

RECOMANDAREA AUTORULUI:

• Ioan-Aurel Pop: „Ion Iliescu a fost președintele tuturor românilor în timpuri de RESTRIȘTE”
• În ce instituții au românii cea mai mare încredere și cine se află la polul opus, conform unui sondaj realizat de INSCOP