Pentru prima dată în România, o dezbatere prezidențială a fost monitorizată în timp real cu ajutorul unei soluții de inteligență artificială – Rainman, dezvoltată de Digital Nation. În parteneriat cu Gândul, Digital Nation a utilizat tehnologia pentru a sprijini procesul de informare în timp real și pentru a facilita accesul publicului la o dezbatere documentată.
Rainman, aflat în versiunea sa prototip 0.9, a analizat discursurile și prestațiile candidaților, formulând o serie de observații obiective asupra punctelor forte și slabe ale fiecărui participant la această dezbatere.
Este important de subliniat că desemnarea unui „câștigător” al unei dezbateri politice este, în mare măsură, subiectivă și depinde de criteriile pe care le folosește fiecare spectator sau analist. De asemenea, nu există un scor oficial, iar percepția publică poate varia considerabil.
Crin Antonescu:
- Puncte forte: A proiectat imaginea unui politician experimentat, familiarizat cu mecanismele instituționale și constituționale (invocând adesea limitele mandatului prezidențial sau procedurile legale). A folosit retorica stabilității și a experienței ca argument central. A reușit să pună întrebări incomode și să contraatace punctual (de exemplu, întrebările despre blocarea spitalelor adresate lui Nicușor Dan sau ironiile legate de logica acestuia). A părut, în general, stăpân pe sine, deși vizibil iritat în timpul schimbului despre BTT.
- Puncte slabe: A fost pus în defensivă în timpul schimbului de replici despre terenurile BTT, unde răspunsurile sale au evoluat de la negare la argumente legate de legalitatea formală și lipsa semnăturii pe contracte ulterioare ([1h:5m:31s – 1h:7m:28s], Partea 1; [1h:8m:26s – 1h:9m:24s], Partea 1). Răspunsurile la unele întrebări (ex: dosarele Dragnea [47m:41s], posibilele înțelegeri politice [1h:3m:45s]) au putut fi interpretate ca fiind parțial evazive sau bazate pe argumentul autorității. Comentariul adresat jurnalistei Anca Suciu, perceput ca fiind condescendent ([1h:5m:55s], [1h:7m:26s]), a fost un moment negativ, taxat imediat de Elena Lasconi.
Elena Lasconi:
- Puncte forte: S-a poziționat constant ca o candidată anti-sistem, energică și directă în confruntarea cu adversarii, pe care i-a etichetat drept „candidați ai sistemului” ([46m:52s]). A avut intervenții pasionale, încercând să conecteze cu electoratul prin referiri la probleme sociale (pensionari, Colectiv, OUG 13) și la propria motivație („am ieșit în stradă din scârbă” [26m:59s]). A fost foarte directă în atacurile la adresa lui Nicușor Dan (oportunism, lipsă de caracter [30m:0s – 33m:9s]) și a lui Crin Antonescu (condescendență [1h:7m:26s]). A numit explicit o propunere de premier (Ilie Bolojan [54m:20s]).
- Puncte slabe: A avut dificultăți inițiale în a articula pașii concreți, constituționali, prin care ar bloca o lege (ex: legea taxelor [5m:29s – 6m:27s], Partea 2), având nevoie de insistența jurnalistei. Unele dintre confruntările sale, în special cu Nicușor Dan, au devenit foarte personale, deviind de la discuțiile despre politici. A fost contratacată de Nicușor Dan cu argumentul că nu ar fi ajuns în turul doi fără ajutor extern ([13m:32s – 14m:37s], Partea 2).
Nicușor Dan:
- Puncte forte: A venit pregătit cu documente și acuzații specifice împotriva lui Crin Antonescu (cazul BTT [1h:2m:53s]), dominând o porțiune semnificativă a dezbaterii cu acest subiect. S-a prezentat ca un reformist și un manager competent, bazându-se pe experiența de la primărie (deși acest argument a fost și contestat). A identificat clar probleme sistemice (deficit, inflație, AEP, CNA, ASF [51m:29s]). A demonstrat tenacitate în urmărirea unor linii de atac.
- Puncte slabe: A fost în mod repetat pus în dificultate și a părut evaziv sau a oferit răspunsuri neconvingătoare la întrebări directe despre finanțarea campaniei ([1h:16m:0s – 1h:19m:47s], Partea 2) și relația cu Matei Păun ([46m:0s – 46m:58s], Partea 1; [8m:10s – 10m:22s], Partea 2). A fost acuzat direct de Elena Lasconi că nu răspunde la întrebări și că este oportunist. Tendința de a se referi frecvent la problemele și realizările din București a fost criticată ca fiind inadecvată pentru o dezbatere prezidențială ([10m:23s], Partea 2). Schimbul despre BTT, deși inițiat de el, i-a consumat mult timp și ar putea fi văzut și ca un atac excesiv de personal.
Concluzia analizei generate de Rainman
Conform analizei furnizate de Rainman, dezbaterea nu a avut un câștigător clar și unanim. Toți cei trei candidați au avut momente în care au punctat, dar și momente în care au fost vulnerabili sau au performat mai slab.
- Crin Antonescu a mizat pe cartea experienței și a stabilității, dar a fost vulnerabil la atacuri privind trecutul și a avut un moment controversat;
- Elena Lasconi a fost energică și a atacat frontal, poziționându-se anti-sistem, dar a arătat unele slăbiciuni în articularea unor mecanisme concrete și a fost implicată în schimburi foarte personale;
- Nicușor Dan a venit cu atacuri pregătite și a încercat să se prezinte drept reformistul competent, dar a fost foarte vulnerabil la întrebările privind finanțarea, asocierile și a fost perceput adesea ca evaziv.
În acest context, percepția finală asupra „câștigătorului” rămâne, inevitabil, subiectivă și reflectă valorile pe care le prioritizează fiecare spectator: unii vor aprecia experiența și siguranța de sine al lui Crin Antonescu, alții vor rezona cu energia anti-sistem și confruntarea directă transmisă de Elena Lasconi, în timp ce o altă parte a publicului va privilegia argumentele tehnice și atacurile documentate ale lui Nicușor Dan – fiecare alegând să treacă peste vulnerabilitățile candidaților.
Sursa FOTO – Mandatory credit: (POOL) INQUAM Photos / Octav Ganea
CITEȘTE ȘI:
Cum au răspuns Crin Antonescu, Nicușor Dan și Elena Lasconi la prima dezbatere prezidențială. Cine a avut cel mai echilibrat discurs?
DEZBATERE prezidențială la Palatul Cotroceni: Schimb dur de replici Crin Antonescu – Nicușor Dan pe tema terenurilor ajunse la dezvoltatori imobiliari