Verificarea virginității la cerere a fost, în sfârșit, interzisă.  Nu este altceva decât un altfel de viol, susțin la unison ginecologii și psihologii

Abia săptămâna trecută a fost interzisă și în România verificarea la cerere a virginității. “Testul cu două degete”, cum este definit în argoul – sau, mai degrabă, jargonul – medical, nu va mai putea fi cerut de către părinții suspicioși, conform ordinului comun al Ministerului Sănătății si cel al Justiției. Această verificare primitivă va mai putea fi solicitată doar în cazurile judiciare, în instanță, ca probă pentru viol. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) cere de zeci de ani ca acest act barbar, care încalcă drepturile omului, să înceteze. Este o formă de tortură, “un viol”, care poate produce traume incurabile, la fel ca un act sexual neconsimțit, susțin atât psihologii, cât și ginecologii.

Până acum, în România se puteau face două tipuri de teste de verificare a virginităţii femeilor: cele care aveau legătură cu o anchetă penală şi cele realizate la cerere, de către părinţi – în special de către taţi. În 2019, în România, testele de virginitate au reprezentat 2% din totalul examinărilor din cadrul unităţilor aflate în subordinea Institutului de Medicină Legală Mina Minovici (INML) – adică, aproximativ 1.000 de teste pe an.

SOCIAL Imaginile zilei, pe litoral: Patru bărbați au jucat șah în mare, în a doua zi de Crăciun: „A fost remiză”

11:24

EXCLUSIV Cum a pregătit gruparea Iliescu – Măgureanu complotul din 1989. Lavinia Betea: Au făcut lozinca aceea cu revoluția confiscată, revoluția furată

11:24

Torționari cu carte

Pe nedrept, această practică medievală a fost pusă pe seama părinților cu o educație precară, pe seama minorițății rrome, sau a altora așa-zis ancorate în tradiții, dar este total neadevărat susțin ginecologi care au făcut, sau s-au prefăcut, că au efectuat acet test.

“Rromii sunt o societate, din păcate, închisă. Ei nu cred în sistemul medical. Au metodele lor, nu vor accepta niciodată ca un străin, cât o fi el de doctor, să intre pe acest teritoriu tabu. Am efectuat sau m-am prefăcut că fac acest test de cel puțin o sută de ori, niciodată rromi. Copii de profesori, avocați, ingineri, chiar doctori!

Intră în cabinet târâtă de ciuf, de o mamă pe care am asistat-o la naștere, o fetiță de 13-14 ani. Albă, terorizată, clar bătută. Chiar nu vreau să spun mai mult. Ce să fac, să o poftesc să urce frumos pe dispozitivul medical pe care s-a născut?

În cele mai multe cazuri, am dat mama afară, nu am făcut nici un consult, am mințit, sau nu, nu știu, și am parafat actul de virginitate. Au fost și cazuri în care un tată milițian a intrat alături de prietenul său procuror și atunci nu am mai avut ce să fac. De aceea vreau să rămân anonim, dar niciun coleg de-al meu nu o să mă contrazică”, declară, în exclusivitate pentru Gândul, medicul ginecolog pensionar E.V.

Gaz pe foc

Efectul este îngrozitor. Conform tuturor studiilor, s-a observat că în țările unde aceste teste continuă să existe, probabilitatea ca victimele să ceară ajutor în cazul unui abuz sexual – sau atunci când apare o problemă legată de partea sexuală – scade semnificativ.

„Acest test este deosebit de traumatizant pentru victimele abuzului sexual deoarece procedura imită agresiunea trăită inițial, acest fapt poate amplifica sentimentul de neputință în victime. Testul le face să retrăiască ceea ce li s-a întâmplat într-un context foarte similar (dar lipsit de intimitate sau relaționare sănătoasă, fără protecție sau consimțământ), iar această retraumatizare poate avea un impact negativ semnificativ asupra sănătății lor mintale. Persoanele învață că lucrurile din viața lor nu sunt în controlul lor. Procedura poate deveni un abuz care încearcă să evalueze un alt abuz”, ne explică Alexandra Nițulescu, psiholog clinician, psihoterapeut integrativ și psihoterapeut în formare în terapia traumei.

„-Urcă-te pe acest cântar, acum pentru că vreau să-ți verific greutatea!”

„-Aș prefera să-ți spun eu, fără să fie nevoie să fiu verificată.”

„-Nu se poate. Nu am încredere în tine. Cred că minți și doar așa pot să mă asigur.”

Oare ce trezește în voi dialogul de mai sus? Îl găsiți a fi normal, adecvat, potrivit? Dacă pentru câteva momente ați fi în pielea persoanei căreia i se impune verificarea, ce-ați simți? Jena, indignarea, confuzia sunt doar câteva dintre trăirile care și-ar face loc în noi în acele momente.

Însă cum ar fi dacă verificarea nu ar avea legătură cu kilogramele voastre, ci cu partea voastră cea mai intimă: sexualitatea? În plus, în locul unui obiect inofensiv cum este cântarul ar fi o metodă intruzivă, dureroasă?”, se întreabă psihologul.

„Vreau să mă asigur că ești în siguranță”

Paradoxal, trăirile, senzațiile, efectele care apar în persoană în urma testului de virginitate gravitează în jurul sentimentului de nesiguranță, deși se crede că acest test are ca scop siguranța persoanei, explică specialistul.

Mesajul care este transmis persoanei supuse acestei proceduri sună cam așa: „Vreau să mă asigur că ești în siguranță, iar pentru asta trebuie să treci prin puțină nesiguranță. Te condamn pentru că nu ai încredere în mine să-mi mărturisești adevărul, în timp ce eu nu am încredere în tine și apelez la metode care scot adevărul cu forța”.

Conform cercetărilor din domeniul psihologiei, examinarea genitală pentru constatarea virginității are impact asupra femeilor pe plan fizic, social și psihologic. Procedura este intruzivă, umilitoare, generează rușine și poate fi traumatizantă, mai ales în cazul unei persoane care nu are niciun fel de experiență sexuală.

Dezgust, rușine și vinovăție

„Testul poate duce la sentimente de dezgust fața de propria persoană sau de propriul corp, la rușine și vinovăție, care ulterior pot fi factori favorizanți pentru instalarea depresiei, anxietății, problemelor de natură sexuală, dar și a problemelor legate de imaginea corporală. Existența acestui test le sugerează tinerelor, într-un mod subtil, că valoarea lor, imaginea lor, este puternic influențată de virginitatea lor.

Dacă virginitatea este pierdută înainte de timpul «cuvenit»,  fetele pot crede că se vor deteriora la fel ca niște obiecte sau bunuri folosite pe care nimeni nu le mai vrea. În plus, existența testului relevă faptul că femeile nu sunt de crezut, iar cuvintele lor nu contează.

„Virginitatea ta îmi aparține”

Statisticile sugerează că cel mai adesea tații solicitau acest test de verificare a virginității. Tații reprezintă o principală sursă de protecție pentru copil, iar un rol important pe care îl au este acela de a fi ca o ancoră de siguranță. Prin apelul la această metodă, ei consideră într-un fel că au grijă de fetele lor. Mesajul pe care îl transmit este că virginitatea este ceva doar al tău și nu trebuie dat oricui oricum, însă contextul în care transmit asta denotă exact contrariul: «Deși virginitatea este ceva doar al tău, eu am drepturi asupra ei, ea devine a mea».

Era gravidă în opt săptămâni, a trebuit să-i anunț. Ne face de rușine. Chiuretați-o! Pur și simplu. Cât?, era întrebarea – R.M.

Așadar, pe lângă trăirile asociate acestui eveniment, psihicul fetelor înțelege că sexualitatea poate genera multă rușine, iar ceilalți au drept de decizie asupra ei”, explică psihoterapeutul.

Rușinea familiei

Această procedură a generat conflicte serioase în interiorul familiilor: persoanele au fost respinse sau au ajuns să se autoexcludă pentru a nu „păta” întreaga familie. În urma apelului la această procedură, persoanele pot simți că pierd o parte din identitatea lor și acum devin murdare, diferite deoarece virginitatea este ceva ireversibil, iar pierderea ei într-un mod neadecvat lipește o etichetă grea: „fără onoare”, încheie Alexandra Nițulescu.