VIDEO | Cum se victimizează EUROINS, nu dă răspunsuri clare și lansează doar acuzații

Euroins – prin intermediul lui Assen Hristov, principalul acționar al companiei Eurohold, societatea mamă a celui mai mare jucător de pe piața asigurărilor RCA din România, Kiril Boshov, președintele Consiliului de Administrație al Eurohold și președintele CA Euroins România, și Tanja Blatnik, CEO Euroins România – a prezentat propria versiune în disputa cu Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), cea care la sfârșitul săptămânii trecute i-a retras autorizația de funcționare și i-a cerut insolvența.

La întrebările punctuale ale reprezentantului Gândul, cei trei, fie au evitat răspunsurile, fie au dat răspunsuri parțiale, fie au lansat acuzații la adresa membrilor ASF, fără a da însă nume.

Prima întrebare adresată a fost legată de numărul sancțiunilor din ultimii trei ani, 26 la număr, în urma aplicării a 17 amenzi în valoare de 16 milioane de lei. O parte dintre acestea au fost contestate în instanță și se află în diverse faze, de la decizii definitive la decizii în primă instanță.

Deși consideră că a fost o colaborare bună cu ASF, Tanja Blatnik, CEO Euroins România, susține că autoritatea română nu apreciază legislația europeană, care este mai permisivă.

„Poate că nu apreciază, poate că nu le place, că nu spunem «da» la orice spun și, de asemenea, simt eu, nu apreciază foarte mult legislația Uniunii Europene, ce permite mai mult decât legislația României. Suntem în Uniunea Europeană, am spus-o de mai multe ori, și trebuie să urmăm legislația europeană, și ne spun de multe ori că nu este ilegal, dar «nu ne simțim confortabil». Și de asta, repet, 10 milioane de oameni vor plăti pentru că ei nu se simt confortabil cu soluțiile noastre. Sunt soluții legale, dar nu sunt confortabili cu ele. La fel și cu banii, unde sunt, nu sunt confortabili să fie în altă parte. Deși jumătate din români au Revolut, ei nu sunt confortabili pentru că au Revolut? Deci, cred că sunt multe aspecte ale acestui punct la care ne adresăm, ceea ce este confortabil, ce nu este corect și ce este solvabil”, a declarat directorul executiv Euroins România.

Colaborarea cu ASF a fost mereu bună. Sunt, practic, în fiecare săptămână cu ei, discut cu ei, dar se resimte abuziv, pun o mulțime de întrebări, sunt repetate, la care deja le-am răspuns, sunt puse din alt unghi… ceea ce este ok, cred că organul care reglementează trebuie să le verifice”, a mai spus Tanja Blatnik.

Deși comunicatul ASF în care se anunța retragerea autorizației Euroins specifica faptul că amenzile în cuantum de 16 milioane de lei au fost confirmate în instanță, definitiv sau pe fond, Kiril Boshov, președintele CA Eurohold și președintele CA Euroins România, a ținut să evidențieze doar partea plină a paharului, favorabilă companiei.

„În ceea ce privește amenzile, în fiecare țară din Uniunea Europeană, sancțiunea finală este stabilită, în cazul în care a fost contestată, prin decizia instanței de judecată. Din aceste aproape 15 milioane de lei de care spunea ASF în ultimele zile, sub 200.000 de lei au fost recunoscute de către instanța de judecată, vorbim de ultima instanță. Ar trebui ca atunci când se oferă niște informații, să fie oferite ca și informații complete, iar adevărul este că sub 2 % au fost confirmate prin decizii definitive”, a afirmat Boshov.

Totodată, șeful cel mare al Eurohold a recunoscut că Euroins a depus cu întârziere raportul financiar pe anul 2021 (deși trebuia depus în mai, el a fost depus în august – n.r.), asta pentru că… nu a găsit auditor.

Auditorii, vinovați de un raport întârziat 4 luni

„Știți că, după presiunea aplicată asupra noastră, la sfârșitul anului 2021, a rezultat faptul că nu sunt chiar atât de mulți auditori care-și doresc să colaboreze cu noi și, nu în ultimul rând, noi trebuie să -i selectăm dintr-o listă aprobată de ASF, iar în această listă sunt foarte puțini auditori agreați”, a explicat Assen Hristov.

Și problema nu este că raportul a ajuns la ASF cu mare întârziere, ci că a ajuns pe bursele unde este listată compania.

„Și o mare parte din acești auditori se aflau în conflict de interese, pentru că se aflau în relații contractuale, ca și consultanți, cu noi, ca grup, ca holding. Or, ei colaborează cu alți competitori, colaborează cu ei în cadrul unor proiecte legate de fuziuni de companii și, la final – Kiril poate confirma -, am ajuns la două companii care pot colabora cu noi, și abia în ianuarie, ASF a fost de acord să se întâlnească cu ei, cu scopul de a-i aproba. Știți cât de mult ne-a împiedicat pe noi acest lucru, ca și holding, adică această piedică ce nu ne-a permis să depunem raportul la timp. Noi suntem listați pe două burse și a trebuit să întârziem cu depunerea rapoartelor”, a mai spus Hristov.

În vreme ce presa de la București a anunțat că injecțiile de capital de la Euroins, făcute de compania-mamă, se întorceau rapid sub diverse forme, iar reasigurarea se făcea la o altă companie membră a grupului Eurohold, EIG, plus istoricul sancțiunilor dictate, solicitarea ASF de schimbare a reasiguratorului poate fi privită ca o acțiune logică. Numai că… răspunsul directoarei generale a dus discuția într-o altă zonă. Cea a acuzațiilor, fără a da însă nume.

„Nu voi merge pe istoric, cred că lămuririle lui Assen au ajutat, dar vedeți, legat de cooperarea de care continuați să întrebați, trebuie să spun, venind din perspectiva mea de business, să discut cu ASF, am discutat afaceri cu ei, dar am fost dezamăgită de cum ne-au tratat, cum au discutat cu noi. Să discutăm strategia cu ei nu a fost o opțiune pentru că au fost foarte puțin orientați. Discuțiile cu ei au fost foarte dure pentru că nu au permis un translator, de multe ori discuțiile cu ei nu au fost o opțiune pentru că erau multe amenințări și țipete la adresa mea, a fost foarte dificil pentru mine, din perspectiva mea”, a conchis Tanja Blatnik, CEO Euroins România.

Oricât am dorit să aflăm cine a țipat la ea, Tanja Blatnik a refuzat să dea nume. Reprezentanții Eurohold și Euroins au anunțat că vor cere ConsiliuluI ASF să retragă decizia, în caz contrar urmând a se adresa instanței, unde va va cere despăgubiri de 500 de milioane de euro.