VIDEO. Oficial MApN: România vrea să omologheze aşa-numita „dronă de buzunar” utilă în lupta URBANĂ, realizată prin programe de cercetare proprii

România a realizat, anul trecut, prin programele de cercetare proprie, aşa-numita „dronă de buzunar”, o dronă necesară pentru pentru militari ca să poată cunoaşte câmpul tactic, fiind de folos mai ales în lupta urbană, afirmă generalul-locotenent Teodor Incicaș, șeful Direcției Generale pentru Armamente, structura care se ocupă de achizițiile publice la nivelul MApN.

Armata română îşi propune să se înzestreze şi cu drone, iar generalul Incicaş a dezvăluit că anul trecut România a realizat prin cercetare proprie aşa-numita „dronă de buzunar”, o dronă necesară pentru pentru militari ca să poată cunoaşte câmpul tactic, fiind de folos mai ales în lupta urbană. „Urmează să o omologăm şi după, să o achiziţionăm pe baza proiectelor noastre, să o introducem în dotarea militarilor”, a spus Incicaş.

Alte sisteme aeriene fără pilot, de dimensiuni mici, vor intra în înzestrarea armatei terestre, pentru recunoaştere, cu o autonomie de zbor de 20-25 de km.

Invitat la podcastul „Observatorului militar”, generalul-locotenent Teodor Incicaș, a discutat despre programele de înzestrare, în desfășurare și planificate, explicând pe larg aspecte, poate mai puțin cunoscute, care țin de acest domeniu amplu dezbătut, al achiziției de materiale și echipamente militare.

„Sistemul aerian de tip tactic este acel sistem fără pilot care în conformitate cu cerinţele noastre, (trebuie) să fie de până în 100 de kilometri (autonomia de zbor). În clipa de faţă, la Agenţia de Cercetare pentru tehnică şi Tehnologie Militară noi am realizat un prim produs şi urmează să dezvoltăm un al doilea, cu aterizare şi decolare pe verticală, iar acest produs, după omologare, va intra în dotarea Armatei României” şi cel mai probabil se va produce tot în România, a mai spus şeful Direcţiei pentru Armamente din cadrul MApN.

În decembrie, Ministerul Apărării din România a semnat un acord pentru achiziţionarea a şapte sisteme de avioane fără pilot Watchkeeper X de la firma israeliană de electronice de apărare Elbit Systems pentru aproximativ 1,89 miliarde de lei (410,19 milioane de dolari).

„De asemenea, în zilele acestea, suntem în negocieri cu compania turcească Baykar pentru achiziţia sistemelor Bayraktar-2, a căror achiziţie ne-a aprobat-o Parlamentuil”, a menţionat generalul Incicaş. „Vom căuta să avem un termen de livrare rezonabil”, a adăugat el.

În 2023-2024 armata va începe şi achiziţionarea de armament uşor pentru infanterie, iar acesta sută la sută va fi fabricat în România, a mai spus generalul Incicaş.

România are în prezent circa 40-50 de programe de achiziţii militare

România are în prezent circa 40-50 de programe de achiziţii militare care merg în acelaşi timp şi care sunt în diverse faze: fie în faza de derulare a contractului, fie de achiziţie, fie de aprobare imediată în Parlament,  Astfel, pe lângă achiziția unui batalion de tancuri Abrams, care urmează să fie trimisă către Parlament, Generalul Incicaş a detaliat ce alte achiziţii sunt avute în vedere de Ministerul Apărării, fiind aşteptată aprobarea Parlamentului.

Astfel, în cazul sistemelor Patriot, România a contractat patru dintre cele şapte sisteme pe care şi le propune să le obţină. Două dintre ele au fost primite, iar celelalte două se vor primi probabil până la sfârşitul primului trimestru, urmând ca celelalte trei sisteme să fie achiziţionate pe parcursul acestui an.

În ceea ce priveşte transportoarele blindate Piranha V, suntem în faza de testare, evaluare şi acceptanţă la ultimul lot de 26 de vehicule din primul contract subsecvent. Accordul-cadru semnat se referă la 227 de produse, cu două contracte subsecvente, la primul fiind vorba de 94 de produse, a precizat generalul Incicaş. Armata română mai vrea încă 150 de Piranha V, iar pentru aceasta se fac demersuri pentru aprobarea Parlamentului. România a cerut ca sistemul de comandă şi control al acestor transportoare blindate să fie produs intern, a reamintit generalul, acesta fiind şi motivul pentru care au existat unele întârzieri în livrare.

În cazul sistemelor HIMARS, în 2021 a sosit primul batalion, în acest an vom avea al doilea batalion – deja au sosit echipamente importante şi muniţiile, iar anul viitor urmează să primim al treilea batalion.

Anul trecut, România a semnat contractul de achiziţie a 32 de aeronave multirol F-16 -de la armata norvegiană. Se estimează că anul acesta şi anul viitor ele vor fi livrate, fiind necesară actualizarea software-ului aeronavelor cu datele din România. După 2030, armata României îşi propune să aibă prima escadrilă de avioane F-35, mai performante, ceea ce presupune inclusiv îmbunătăţirea infrastructurii. Comanda ar putea fi dată chiar anul viitor, dar este necesară aprobarea CSAT şi a Parlamentului.

În același timp, România vrea un nou pachet pentru realizarea capacităţilor de luptă pe mare, urmărind achiziţia de submarine, achiziţia de nave vânătoare de mine şi modernizarea navelor purtătoare de rachete, a explicat generalul-maior Teodor Incicaş, şeful Direcţiei Generale pentru Armamente.

În ceea ce priveşte submarinele, Ministerul Apărării mizează pe faptul că le-ar putea avea în patru-cinci ani, presupunând şi o etapă de testare pe mare şi de pregătire a personalului român.