VIDEO | Unu din patru români este sărac și cei mai afectați sunt copiii. România conduce topul sărăciei din UE

În ultimii patru ani, sărăcia a rămas puternic ancorată în realitățile țării. România are cea mai mare rată a sărăciei din Uniunea Europeană, dar este, în același timp, statul cu cea mai mare creștere economică medie anuală în ultimii 14 ani. Un paradox care indică serioase probleme la nivelul modelului de dezvoltare al țării, arată analistul Gândul Petrișor Peiu, în Top 5 evenimente economice ale săptămânii 27 noiembrie – 3 decembrie 2021.

La finalul anului 2020, 4,5 milioane de oameni – aproape unu din patru locuitori ai României – trăia în sărăcie, într-o gospodărie ale cărei venituri erau mai mici decât pragul stabilit la nivelul de 60% din mediana veniturilor disponibile pe adult.

Estimată pe baza veniturilor totale disponibile, exclusiv contravaloarea consumului din resurse proprii ale gospodăriei, rata sărăciei relative a fost în anul 2020 de 23,4%. În valori absolute, numărul săracilor corespunzător acestei rate a fost de 4,524 milioane de români.

ALEGERI BUCUREȘTI 2025 MAI: 61 de sesizări și 46 de fapte penale, în contextul alegerilor, înregistrate până la ora 18.00; nu s-au semnalat situații deosebite

18:45

SOCIAL Ce preț are o felie de pâine cu untură și ceapă la Târgul de Crăciun din Timișoara

18:45

În perioada 2017-2020, rata sărăciei, estimată în raport cu pragul stabilit în funcţie de  nivelul şi distribuţia veniturilor din anul pentru care se face evaluarea, a avut o evoluṭie oscilantă, maximul perioadei fiind atins în 2019 – 23,8%, iar minimul în 2020 – 23,4%.

Cea mai înaltă incidenţă a sărăciei s-a înregistrat între anii 2017-2020 în rândul copiilor în vârstă de până la 18 ani şi a tinerilor de 18-24 ani, circa 3 din 10 fiind sub pragul de sărăcie, mult peste nivelurile corespunzătoare adulţilor.

Sărăcia este inegal distribuită şi în profil regional. În anul 2020, rata sărăciei a fost de aproape 15 ori mai mare în regiunile Nord-Est ṣi de peste de 13 ori în Sud-Vest Oltenia ṣi Sud-Est, comparativ cu regiunea Bucureşti-Ilfov.

Sursa: https://insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/dimensiuni_ale_incluziunii_sociale_in_romania_2020.pdf