În cadrul unei ediții speciale transmise live de Gândul a emisiunii „Ai Aflat!, cu Ionuț Cristache”, Lavinia Betea, autor, lector în psihologie și istoric, a vorbit despre cum teoria revoluției lui Lenin se baza pe o situație revoluționară. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Ionuț Cristache.
Invitat la emisiunea lui Ionuț Cristache, Lavinia Betea a vorbit despre cum teoria de revoluție a lui Lenin presupunea o situație revoluționară. Aceasta a început prin a spune că între oamenii artei și politicieni era un schimb. Aceasta a continuat prin a aminti un episod în care Iliescu a fost complet nepregătit. Apoi, istoricul s-a întors la structura revoluției lui Lenin. Aceasta a explicat că la Lenin, revoluția trebuia să aibă un punct de tensiune. În fine, Betea a vorbit și despre cine se afla în fața casei lui László Tőkés.
„Vorbeam mai înainte de această dorință a oamenilor artei de a se apropia de oamenii puterii și invers. Unii își doresc această apropiere pentru propriile cariere. Ceilalți, la fel, știu că nimeni nu poate să îi lumineze mai tare și să le facă atmosferă decât artiștii și scriitorii. Se întâlnesc la televiziune. Și dacă vă amintiți, cât de nepregătit a fost Iliescu când spunea despre Ceaușescu, în acea ieșire a lui, iată-l aici, a întinat nobilele idealuri ale comunismului. Întorcându-ne, însă, la vasul acesta mare, care este tratatul de la Varșovia. Care este CAER-ul. În concordanță, ce a fost perestroica? În toate perioadele de criză din Uniunea Sovietică se anunță un retur la Lenin și la teoriile geniale ale acestuia. Cu toate că asta știm, că Lenin a fost probabil chiar mai sângeros decât Stalin, că Stalin n-a făcut altceva decât să-i urmeze povețele și teoriile, și practicile. Returul acesta la Lenin însemna și a pune în față, a te ghida după teoriile lui Lenin, care spunea că pentru o revoluție, pentru o mișcare populară de o anumită substanță, trebuie să existe o situație revoluționară. Ce era situația aceea revoluționară? O nemulțumire, o criză extraordinară a oamenilor. O criză atât de mare încât oamenii să fie capabili ca la un strop, acela care dă peste pahar, să năvălească pur și simplu, să nu le pese că mor sau că trăiesc ca să răstoarne o presiune de dinainte. Este ceea ce se întâmplă în România. Ceea ce vedeți că nu se mai vorbește astăzi de László Tőkés. Despre ce a făcut László Tőkés… Și eu sunt convinsă că mare parte dintre cei care erau adunați în fața casei lui Tőkés în zilele din mijlocul lui decembrie 1989, vor fi fost mulți emisari ai Securității, turnători la Miliție, la procuratură.”, a explicat istoricul.