Universul copilăriei lui Ion Iliescu, dezvăluit de Lavinia Betea: „Jumătate din populația României era analfabetă”

În cadrul unei ediții speciale transmise live de Gândul a emisiunii „Ai Aflat!, cu Ionuț Cristache”, Lavinia Betea, autor, lector în psihologie și istoric, a vorbit despre universul copilăriei lui Ion Iliescu. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Ionuț Cristache.

Lavinia Betea: „Un episod eroic, tras de păr, pentru că ea dacă ar fi asistat la un astfel de episod și ar fi avut cea mai mică bănuială, nu l-ar fi abandonat și rămânea mama viitorului președinte.”

Invitat la emisiunea lui Ionuț Cristache, Lavinia Betea a vorbit despre universul copilăriei lui Ion Iliescu. Aceasta povestește cum mama lui Ion Iliescu a rămas singură cu copilul, în casa socrilor, în timp ce Alexandru Iliescu plecase în URSS, la un congres. Acesta urmează să și rămână în Uniunea Sovietică timp de 6 ani, ceea ce o împinge pe mama fostului președinte să îl părăsească și să se mute cu un alt bărbat. Aceasta a lăsat copilul în grija bunicilor paterni, adaugă istoricul. Tot despre mama fostului președinte se leagă și un episod din presă. Un gazetar, se presupune că ar fi vorbit cu ea după 1990. Aceasta ar fi susținut că tatăl președintelui ar fi fost un vizionar și l-ar fi imaginat încă de mic pe Iliescu drept un viitor președinte.

„Femeia aceea rămasă cu un copil, rămasă probabil în casa socrilor, bătându-se în greutăți, neștiind nimic despre soțul ei… Acesta plecase în Uniunea Sovietică la un congres. Rămâne acolo fără să-i fi spus ei nimic, că n-avea cum să-i spună, că nici lui nu i se spusese de dinainte. Acestea erau cutumele. Cunoscând aceste practici, pot să-mi imaginez doar, cum este firesc, am spune, pentru viața unui om, viața unei femei tinere. Găsește un alt bărbat, îl abandonează pe copilul de un an, cum scrie el către Express, se căsătorește, nu știu dacă se căsătorește sau trăiește în concubinaj, pentru că pe vremea aceea oamenii obișnuiți nu prea treceau pe la starea civilă. Merge cu un alt bărbat cu care va încă… Ion Iliescu este abandonat la Oltenița, la bunicii lui paterni. Mama, Maria Toma, era venită tot din Oltenița. Au căutat-o cei de la Express după anii 90. Gazetaru consemnează ceea ce chipurile ar fi povestit ea, mândră de fiu președinte. Că tatăl când l-a văzut prima dată după naștere, l-a luat în brațe, l-a ridicat și a spus Președintele României te fac. Un episod eroic, tras de păr, pentru că ea dacă ar fi asistat la un astfel de episod și ar fi avut cea mai mică bănuială, nu l-ar fi abandonat și rămânea mama viitorului președinte.”, a menționat Betea.

ALEGERI BUCUREȘTI 2025 Marius Tucă: Ciucu, întâiul userist al PNL-ului, a fost votat de 5% din populația Bucureștiului

23:56

ALEGERI BUCUREȘTI 2025 Marius Tucă explică de ce depinde viitorul politic al Ancăi Alexandrescu: „Ține de relația ei cu George Simion”

23:26

Betea: „În presă apare și componenta post-adevăr. Sunt și tot felul de fabulații.”

Istoricul a vorbit despre o altă fabulație a presei de după 1990. Acesta rememorează un eveniment ce o implică în mod direct. Încercând să documenteze un material despre Niculina Ceaușescu, a dat peste unele declarații ce era la limita fabulației. Niculina ar fi spus că Nicolae s-a comparat pe sine cu un Stalin al României, asta pe vreme când era doar un puști.

„Cum să faci să fii citit? Apare și componenta post-adevăr. Sunt și tot felul de fabulații. Eu nu mi-am dat, spre exemplu, seama și am citat, chiar, într-unul din primele mele articole un astfel de articol, un astfel de interviu, cu sora mai mare a lui Ceaușescu, Niculina. Cea care a fost un fel de mentor al lor și se îngrijește de ei și singura care a mers la Ceaușescu la închisoare. Și această Niculina, am citat-o și eu, ar fi spus că odată când Nicolae, adolescent fiind, întârziase, îl ia cumnatul la rost. Și Nicu, tânărul, adolescentul Nicolae, răspunde că nene, eu vreau să fiu Stalin-ul României. Ori sora lui Ceaușescu în acea perioadă fie era moartă deja, că nici asta nu știu când anume a murit, fie era deja în închisoare cu toate rudele lui Ceaușescu.”, a explicat istoricul.

„El povestește că a avut o copilărie fericită, că a crescut cu legumele din grădina bunicilor, cu dulceața de gutui făcută din pomii fructiferi din jurul casei”

În fine, istoricul vorbește și despre perioada în care Ion Iliescu a stat la bunicii paterni. Aceasta surprinde unele dintre micile plăceri ale fostului președinte, cum ar fi grădina bunicilor, cu fructe și legume. Betea vorbește și despre tatăl președintelui, Alexandru Iliescu. Aceasta explică și contextul amplu în care acesta a trăit. Istoricul menționează și că jumătate din populație, la acel moment, era analfabetă. Cei care erau școliți, aveau 1-2 clase. Alexandru Iliescu a fost unul dintre norocoșii care au făcut 4 clase.

„Greu trebuie să fi fost. El va povesti cu a fost viața cu bunicii, pentru că strada aceea a dispărut. Strada Lăutarilor după cum se și numește, putem bănui în ce mahala se găsea. Strada aceea a dispărut în schimbările care s-au făcut după 1944, promisiunile acelea, viață nouă, toate vor schimba din temelii geografia și înfățișarea României. Casele au dispărut, o grădină, grădina aceea pe care o primise bunicul și tatăl. Se spune și tatăl lui Iliescu a avut un episod în care s-a dus în Primul Război Mondial voluntar, cercetaș și a primit și el un lot care a rămas grădină la Oltenița. Și acolo bunicii, dacă vor fi trăit amândoi, că nu știm asta. Încă o dată, dacă aveam dosarul de cadre, am fi știut cu certitudine. El povestește că a avut o copilărie fericită, că a crescut cu legumele din grădina bunicilor, cu dulceața de gutui făcută din pomii fructiferi din jurul casei. O copilărie, cred eu, ca a oricărui copil de condiție sub medie, așa cum a avut el în perioada respectivă. Să mai spunem și că în 1931, anul în care tatăl Ion Iliescu merge la Moscova, România nu era ce ne imaginăm noi. Singurul recensământ al României Mari care se face exact în anul acela, arată că nivelul de școlarizare era foarte redus. Aproape jumătate din populația României era analfabetă, iar cei alfabetizați, în marea lor majoritate, făcuseră una-două clase. Să ai patru clase, așa cum a avut Alexandru Iliescu, era deja mult. Se întoarce Alexandru Iliescu după o perioadă de 5-6 ani. Nu știm ce a făcut acolo Alexandru Iliescu. Erau niște misiuni, poate conspirative, niște misiuni de instruire, niște misiuni de verificare. Știm foarte puțin despre acestea, putem doar vorbi la modul general, după profilul acesta al revoluționarului de profesie. În orice caz, când Alexandru Iliescu se întoarce în România, el este privit ca un fel de individ validat de Moscova în cercul acesta al comuniștilor. Evident că el intră și în preocupările siguranței. Este urmărit, între timp și fratele lui intrase în rândurile Partidului Comunist.”, a susținut autoarea.