ALEGERI Locale 2024 Târgu Mureș. Soos Zoltan (INDEPENDENT) a fost reales ca primar cu 47%

Locuitorii municipiului Târgu Mureş își vor alege, pe 9 iunie, primarul, consilierii și președintele Consiliului Județean pentru următorii 4 ani. În cursă s-au înscris 8 candidaţi, între care și o femeie. Cinci dintre ei sunt independenţi, în frunte cu actualul edil.

Gândul îți prezintă lista candidaților la alegerile locale 2024 pentru Primăria Târgu Mureș.

UPDATE: Independentul Soos Zoltan este reales

Zi de Zi Mureș anunță că primarul Soos Zoltan a rămas în funcție.  El a postat o numărătoare paralelă pe Facebook care indică că a câștigat alegerile cu 47%. 

MEDIA Ce scrie presa străină despre reținerea lui Călin Georgescu de DIICOT. Jurnaliștii de la TASS, printre cei care au relatat primii despre subiect

15:58

REACȚIE Sorin Grindeanu comentează noile acuzații aduse lui Călin Georgescu, în contextul perchezițiilor DIICOT

15:55

ALEGERI Locale 2024 România. Cine a câștigat și va fi noul primar din Târgu Mureș

• Soos Zoltan, (independent) – primarul în funcţie;
• Vântu Cristian (AUR);
• Bălas Radu-Florin (Partidul Oamenilor Liberi);
• Pescar Radu Mircea (PMP);
• Baciu Rodica (independent);
• Pop Cosmin – Adrian (independent);
• Florea Dorin (independent);
• Suciu Horaţiu (independent).

Din totalul de alegători români care figurează în Registrul electoral, 18.018.921 au domiciliul sau reședința în țară, iar 959.987 au domiciliul în străinătate și sunt posesori de pașaport.

Alegătorii români pot vota la 18.955 de secții din țară și 915 în străinătate.

Cetățenii români, cu domiciliul în țară, pot vota doar cu buletinul. Pașaportul, utilizat numai de românii ce locuiesc din afara României

Cartea de identitate este singurul document cu care se poate vota la alegerile locale și europarlamentare, în cazul cetățenilor care locuiesc în țară. Cetățenii români pot vota cu pașaportul doar dacă au domiciliu în străinătate.

Pe 28 mai a apărut pe site-ul Biroului Electoral Central o hotărâre ce stipulează clar doar cetățeni români cu domiciliul în străinătate și care votează acolo și cetățenii români domiciliați în afara țării, dar care vor vota în România, pe 9 iunie, pot vota cu pașaportul simplu, electronic și temporar.

Cetățenii români, cu domiciliul în România și care votează pe teritoriul țării, o pot face utilizând doar cartea de identitate.

În ce condiții se poate cere urna mobilă pentru votul din 9 iunie

Persoanele care nu se pot deplasa la secțiile de vot pentru alegerile locale și europarlamentare din 9 iunie – fie că sunt bolnave, fie că sunt arestate sau condamnate, dar nu au interdicție de vot din partea instanței – au posibilitatea, conform legii, să solicite urna specială, care le va fi adusă la domiciliu, la spital sau la penitenciar, dar trebuie să facă o cerere standard și să aducă dovezi că nu pot merge să voteze în secțiile care vor fi deschise pentru aceste scrutine.

Legea 115 din 19 mai 2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale 215/2001, precum și pentru modificarea și completarea Legii 393/2004 privind Statutul aleșilor locali prevede categoriile de alegători și condițiile în care se poate solicita urna specială de vot la cele două scrutine din 9 iunie.

Conform articolului 91 din legea citată, pentru alegătorii care nu se pot deplasa la sediul secției de votare din cauză de boală sau invaliditate, președintele Biroului Electoral al secției de votare poate aproba – la cererea scrisă a acestora, însoțită de copii ale actelor din care rezultă starea de sănătate sau de invaliditate – ca o echipă formată din cel puțin doi membri ai Biroului Electoral să se deplaseze cu o urnă specială și cu materialul necesar votării – ștampilă cu mențiunea „VOTAT” și buletine de vot – la locul unde se află alegătorul, pentru a se efectua votarea.

În raza unei secții de votare se utilizează o singură urnă specială. Urna specială poate fi transportată numai de membrii Biroului Electoral al secției de votare, sub paza personalului structurilor Ministerului Afacerilor Interne (MAI).

În acestea cazuri, votarea se face numai pe baza unui extras întocmit personal de președintele Biroului Electoral de pe lista electorală permanentă, copia listei electorale complementare sau de pe lista suplimentară existentă la secția respectivă. Extrasul se semnează de către președinte și se ștampilează, iar persoanele cuprinse în aceste extrase trebuie să fie radiate din celelalte liste existente la secție.

În acest mod pot vota numai persoanele care domiciliază în localitatea sau sectorul municipiului București în care se află secția de votare.

Codurile numerice personale ale alegătorilor care au formulat cereri pentru urna specială sunt preînregistrate în Sistemul informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal, urmând a fi înregistrate definitiv la întoarcerea în localul de vot a echipei desemnate pentru a merge cu urna specială.

Înainte ca echipa de membri ai biroului electoral al secției de votare să se deplaseze cu o urnă de vot specială la persoanele care nu pot vota la secția de votare potrivit legii, președintele biroului electoral al secției de votare solicită operatorului să verifice dacă persoanele respective și-au mai exercitat dreptul de vot în aceeași zi.

La ora 21:00, urna specială trebuie să se afle în localul secției de vot.

Persoanele lipsite de drepturile electorale prin hotărâre judecătorească definitivă nu participă la vot și nu sunt avute în vedere la stabilirea numărului total al alegătorilor, pe întreaga durată stabilită prin hotărâre.

Pentru persoanele reținute, deținute în baza unui mandat de arestare preventivă ori asupra cărora s-a dispus măsura preventivă a arestului la domiciliu sau persoanele care execută o pedeapsă privativă de libertate, dar care nu și-au pierdut drepturile electorale, se aplică în mod corespunzător dispozițiile articolului 91 privind urna specială, în măsura în care se solicită această modalitate de vot, potrivit legii.

Procedura adoptată de Biroul Electoral Central (BEC)

Procedura votării prin urnă specială a fost stabilită prin Hotărârea nr. 65 din 26 aprilie 2024 a Biroului Electoral Central.

PROCEDURA – Hotărârea nr. 65/2024 a Biroului Electoral Central

Prin același document a fost stabilit și modelul de cerere standard pentru urna specială, care trebuie să conțină numele, prenumele, codul numeric personal, domiciliul sau reședința, conform mențiunilor de pe actul de identitate, adresa imobilului unde se solicită deplasarea urnei speciale, seria și numărul actului de identitate, numărul de telefon, precum și scrutinul/scrutinele la care se va exercita dreptul de vot.

Pentru persoanele bolnave, trebuie atașate documente care să ateste faptul că solicitantul urnei speciale nu poate fi transportat, dar nu este obligatorie prezentarea unei adeverințe medicare eliberate de medicul de familie.

Cererile se pot depune la Biroul Electoral al secției de votare competent inclusiv în ziua votării, potrivit BEC.

Se recomandă ca cererile să fie depuse în preziua votării, între orele 18:00 – 19:00, iar în ziua votării, până la ora 14:00, pentru ca responsabilii să poată procesa documentele și să organizeze deplasarea echipei care însoțește urna specială, votarea și returnarea la secție până la ora 22:00

Atenție, în sectiile de votare din străinătate nu se utilizează urna de vot specială!

Un milion de tineri VOTEAZĂ pentru prima dată în România

În România, peste un milion de tineri se pregătesc să voteze pe 9 iunie pentru prima dată, marcând o premieră în istoria țării, în care numărul acestora depășește cel al persoanelor în vârstă de peste 65 de ani.

Cu peste 370 de milioane de cetățeni europeni așteptați la urne în această săptămână, România se distinge prin interesul sporit al tinerilor pentru exercitarea dreptului lor de vot. România este pe primul loc și cea în ceea ce privește intenția de a merge la vot a tinerilor.

Deși în țară tinerii de 18 ani sunt eligibili să voteze, regulile diferă în întreaga Uniune Europeană. De exemplu, în Belgia, Malta și Austria, cei de 16 ani pot vota, în timp ce în Grecia vârsta minimă este de 17 ani.

Conform unui sondaj World Vision România, doar 13,5% dintre tinerii cu vârste între 18 și 19 ani consideră că votul lor nu contează, în timp ce peste 86% cred că votul lor face diferența.

FOTO – ARHIVĂ: Mediafax Foto/Ovidiu Dumitru