Ansamblul Brâncuși din Târgu-Jiu a primit din partea UNESCO recomandarea de neînscriere în patrimoniul mondial

Cu ocazia celei de-a 39-a sesiuni a sa, care a avut loc la Bonn, Germania, în perioada 28 iunie – 8 iunie, Comitetul mondial UNESCO a făcut o recomandare de neînscriere a dosarului de candidatură a Ansamblului Monumental Calea Eroilor din Târgu-Jiu, o operă a sculptorului Constantin Brâncuși, potrivit unui comunicat remis MEDIAFAX de Institutul Național al Patrimoniului (INP).

INP face această precizare ca urmare a apariției în presă a informațiilor potrivit cărora dosarul de nominalizare a Ansamblului Brâncuși a fost respins de la înscrierea pe lista patrimoniului mondial UNESCO.

ULTIMA ORĂ Guvernul se întruneşte în şedinţă de urgenţă ca să aprobe finanţarea pentru sectorul feroviar. Sindicaliştii ameninţă cu oprirea trenurilor

11:11

ACUZAȚII Coreea de Nord amenință cu măsuri de „autoapărare” după exercițiile militare SUA-Coreea de Sud deja reduse la ordinul lui Trump

11:01

Recomandarea de neînscriere dată de Comitetul mondial UNESCO nu este o procedură excepțională, spune INP, ea fiind aplicată și de alte state care au considerat că ar putea avea mai multe șanse pentru propunerile lor în sesiunile viitoare.

Dacă nu s-ar fi luat decizia de a retrage dosarul, iar acesta ar fi fost respins, exista riscul ca opera lui Constantin Brâncuși să nu fie inclusă niciodată pe lista patrimoniului mondial, potrivit INP.

În conformitate cu regulamentele și procedurile aferente sesiunilor Comitetului Patrimoniului Mondial cuprinse în Ghidul Operațional privind implementarea Convenției UNESCO 1972, înainte de sesiunea Comitetului Patrimoniului Mondial, toate documentele de lucru, inclusiv proiectele sale de decizii se publică, astfel încât fiecare stat parte să își formuleze pozițiile.

În documentele de lucru ale celei mai recente sesiuni a comitetului UNESCO, dosarul de candidatură propus de România a primit recomandarea de neînscriere, nu decizia de neincludere, mai spune INP.

După publicarea acestei recomandări și urmare a unor consultări naționale cu specialiștii care au lucrat efectiv la întocmirea dosarului, partea română a luat hotărârea de a retrage dosarul de nominalizare, decizia permițând păstrarea șanselor unei revizuiri a dosarului, în vederea depunerii lui spre aprobare într-o sesiune viitoare.

În perioada imediat următoare, experții naționali în domeniu se consultă cu experți UNESCO și ICOMOS (The International Council on Monuments and Sites), astfel încât dosarul să fie completat, revizuit și redepus spre evaluare în cadrul unei noi sesiuni a Comitetului UNESCO.

Oficialii Institutului Național al Patrimoniului sunt optimiști privind șansele dosarului, având în vedere că Declarația de valoare universală a Ansamblului Brâncuși a fost acceptată de ICOMOS, potrivit aceluiași comunicat.

România a transmis, în octombrie 2014, dosarul de nominalizare a Ansamblului Monumental Calea Eroilor din Târgu-Jiu la Comitetul patrimoniului mondial UNESCO. Documentația a fost elaborată de INP, împreună cu specialiști în domeniul operei brâncușiene și beneficiind de sprijinul autorităților locale din Târgu-Jiu.

Toți factorii de decizie implicați în procesul de elaborare și transmitere a Dosarului de nominalizare își afirmă angajamentul de a colabora în vederea prezentării și promovării Ansamblului Monumental Calea Eroilor din Târgu-Jiu la justa sa valoare universală excepțională, potrivit aceluiași document.

Ansamblul Brâncuși a fost inclus în 1991 pe lista tentativă.

Din România, în prezent, pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO se află Rezervația Biosferei Delta Dunării (înscrisă în 1991), ansamblul de sate cu biserici fortificate din Transilvania (1993, 1999), Mănăstirea Horezu (1993), bisericile din nordul Moldovei (1993), cetățile dacice de la Orăștie (1999), bisericile maramureșene din lemn (1999) și centrul istoric al orașului Sighișoara (1999).

Deciziile UNESCO (Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură privind patrimoniul mondial) au de cele mai multe ori și o mare miză economică, deoarece clasarea siturilor facilitează deblocarea finanțării în vederea lucrărilor de conservare a acestora și aduce o creștere a numărului de turiști. Principala provocare a UNESCO este însă conservarea siturilor aflate în pericol din cauza lipsei de îngrijire, a practicării turismului necontrolat și a dezvoltării unor activități economice cu consecințe devastatoare asupra mediului.

Potrivit site-ului Institutului Național al Patrimoniului, Ansamblul de la Târgu-Jiu este o capodoperă a geniului creator uman, datorată unuia din promotorii de frunte a artei moderne. Ansamblul realizat în România este singura lucrare de artă monumentală de amploare creată de Constantin Brâncuși care avea la data conceperii ansamblului (1935 – 1936) o recunoaștere mondială.

Întregul ansamblu monumental este un omagiu adus eroilor căzuți în timpul primului război mondial. Componentele ansamblului sunt situate de-a lungul arterei de circulație „Calea Eroilor”, având o lungime de 1,5 kilometri cu orientarea generală est-vest. Componentele ansamblului sunt: Masa tăcerii – situată în grădina publică lângă malul râului Jiu, realizată în 1938 din piatră (calcar de Bampotoc) și înconjurată de 12 scaune de piatră rotunde (în forma de clepsidra) -, aleea scaunelor – 24 scaune din piatră, pătrate (în forma de clepsidră), dispuse de o parte și de alta a aleii în grupuri de câte trei, fac legătura înte grupul Mesei tăcerii și Poarta sărutului situată spre est, la intrarea în parc, fiind realizată între 1937 și 1938 -, Poarta sărutului – un portal de mari dimensiuni din travertin, fiind realizată între 1937 și 1938 – și Coloana – situată în parcul cu același nume, considerată în general componenta cea mai importantă a ansamblului.

Axa „Calea Eroilor” are o lungime de circa 1,8 kilometri. Aceasta a fost realizată în 1937-1938, cu fonduri alocate de Liga Națională a Femeilor Române din Gorj, condusă de Arethia Tătărescu, soția primului-ministru liberal Gheorghe Tătărescu.

Constantin Brâncuși (născut pe 19 februarie 1876, în localitatea Hobița, județul Gorj – decedat pe 16 martie 1957, la Paris) a fost un sculptor român cu contribuții majore la înnoirea limbajului și viziunii plastice în sculptura contemporană. Figură centrală în mișcarea artistică modernă, Constantin Brâncuși este considerat unul din cei mai mari sculptori ai secolului al XX-lea.