COLOSUL lui Constantin cel Mare de la Roma: Cum a fost realizată și cât timp va mai fi expusă statuia primului împărat roman creștin

Până la finalul acestui an, pelerinii și turiștii pot admira o replică a statuii colosale a lui Constantin cel Mare, primul împărat roman creștin. Aceasta poate fi vizitată la Roma, lângă Muzeul Capitolin. Potrivit TurismoRoma, statuia este o replică la scară 1:1 pe baza cercetărilor istorice și este expusă în grădina Villa Caffarelli. 

Sculptura a fost realizată după surse epigrafice și pe baza a nouă fragmente care au rezistat până în zilele noastre – capul, brațul drept,  mâna dreaptă, încheietura, genunchiul drept, fluierul piciorului drept, talpa dreaptă, piciorul stâng, toate aflate în curtea de la Palazzo dei Conservatori. Toate acestea proveneau de la Colosul original al împăratului, sculptat între anii 312 și 315  d.Hr.

Statuia reprodusă, cu o înălțime de 13 metri,  îl ilustrează pe împăratul Constantin cel Mare în postura zeului Jupiter,  îmbrăcat într-o togă aurie, așezat pe un tron,  purtând globul în mâna stângă și sceptrul în mâna dreaptă.  Accesul la curtea unde este expusă statuia este gratuit, între orele 9:30 – 18:30. Statuia va mai fi expusă până pe 31 decembrie 2025. A mai existat un alt colos din bronz înalt de 12 metri dedicat împăratului, realizat în 326 d.Hr. Fragmentele statuii, inclusiv capul, sunt expuse la Muzeul Capitolin, unde accesul este contra-cost (de la 22 euro).

TEHNOLOGIE Cea mai bizară expoziție a anului 2025 de la Art Basel Miami: Robo-câini cu chipurile miliardarilor americani Elon Musk, Mark Zuckerberg și Jeff Bezos

23:57

EXTERNE Șoferii care vor primi bani dacă stau mult timp în trafic. Măsura, implementată din 2026

23:20

Imagini Foto amator

Cum a fost realizată statuia colosală

Pentru a realiza sculptura, fiecare fragment a fost remodelat în 3D și plasat digital pentru a recrea statuia, așa cum era înfățișată în monede. Istoricii susțin că ar fi fost inspirată după Statuia lui Zeus din Olimpia, sculptată de Fidias în secolul al V-lea î.Hr., în Grecia antică, sau că ar fi fost copiată după o statuie a împăratului Claudius.

După ce i-au creat modelul grafic, s-au apucat să o reconstruiască în format fizic din marmură,  rășină, poliuretan, pulbere de marmură, foiță de aur și ipsos, inclusiv componentele lipsă care s-au pierdut pentru totdeauna. Pentru a atenua costurile, au fost alese materiale încât să semene cu marmura și bronzul. În cazul în care s-ar fi folosit marmură și bronz, costurile ar fi fost mult mai mari. Structura internă a fost inițial realizată din cărămizi, lemn și bare metalice, ulterior din aluminiu, pentru a fi ușor asamblată și demontată.

Imagini amator

Constantin cel Mare s-a născut în Serbia de azi

Potrivit Britannica, Constantin cel Mare a fost primul împărat roman creștin. Născut pe 27 februarie, anul 280 d.Hr., în orașul de azi Nis (Serbia), a fost fiul ofițerului roman Flavius Valerius Constantius și al concubinei sale, Elena. În 293, tatăl său a fost ridicat la rangul de Cezar, căpătând titlul de Constantius I Chlorus.

Acesta a servit sub împăratul cu titlul de Augustus, Maximian din Imperiul Roman de Apus. În aceea vreme, imperiul era condus printr-o Tetrarhie de doi Auguști și de doi Cezari. Cezarii erau succesorii. Un August și un Cezar domneau în vestul imperiului,  un alt August și un alt Cezar domneau în estul imperiului.

În 289, Constantius s-a separat de Elena și s-a căsătorit cu fiica vitregă a lui Maximian. Constantin, fiul său, a crescut la curtea împăratului Dioclețian al Imperiului Roman de Răsărit, la Nicomedia (Izmit) din Turcia de azi. El l-a cunoscut pe episcopul din Cezareea,  Eusebius.

Imagini amator

Tinerețea lui Constantin cel Mare

Educat la standardele înalte pentru acele vremuri, Constantin vorbea mai mult limba latină decât greaca în tinerețe. În 305, după ce Dioclețian și Maximian au abdicat, pe tronurile lor au venit Galerius și Constantius. Titlurile de cezari au fost obținute de Galerius Maximinus în Est și Flavius Valerius Severus al II-lea în Vest.

Constantin, pentru a se alătura tatălui său în Gesoriacum, în Boulogne de azi,  a traversat în Britania și a luptat într-o campanie. Tatăl său a murit însă în 306, la Eboracum – York de azi.  Constantin a fost aclamat ca împărat de către armata sa și a dus o serie de războaie civile cu Maxentius, fiul lui Maximian care s-a răsculat  la Roma, uzurpând tronul imperial.

Maxentius l-a înlăturat pe Severus, care a fost proclamat împărat de Galerius și a fost înlocuit de Licinius. Când Maximian a fost respins chiar de fiul său, i s-a alăturat lui Constantin în Galia, numai pentru a-l trăda. În 310, acesta s-a sinucis (deși alte surse susțin că ar fi fost ucis). În 307, Constantin s-a căsătorit cu fiica lui Maximian, Fausta, aceasta devenind a doua sa soție.

Imagini amator

Bătălia de la Podul Milvius

În 312, el a invadat Italia pentru a-l învinge pe Maxentius la Podul Milvius de lângă Roma. Potrivit legendelor, el ar fi văzut o cruce pe cer și inscripția în latină „In hoc signo vinces” („prin acest Semn vei Învinge”). După ce l-a visat pe Iisus Hristos care i-a dat instrucțiuni, împăratul le-a ordonat tuturor soldaților să-și picteze semnele X și P pe scuturi – care semnifică Chi Ro – monograma lui Hristos.

Picturile cu împăratul în Bătălia de la Podul Milvius pot fi admirate la Muzeul Vaticanului. Acestea au fost realizate de asistenții lui Rafael (printre care și Giulio Romano, între 1520 – 1524.

Imagini amator

Când a văzut scuturile pictate cu monograma lui Hristos, Maxentius s-ar fi înfricoșat și ar fi căzut în apa râului Tiber, înecându-se. Împăratul Constantin a dobândit victoria și a devenit împăratul deplin al Imperiului Roman de Vest, în timp ce Licinius a rămas împăratul Imperiului Roman de Est după ce l-a înfrânt pe Maximinus.

În 324, Constantin l-a atacat pe Licnius  și a devenit unicul împărat al întregului Imperiu Roman. Atunci, Constantin a numit orașul Bizanț după numele său, Constantinopol, pe care l-a reclădit și extins pentru a deveni „A Doua Romă” în mai 330.

Imagini amator

După trei secole de persecuții, Creștinismul este legalizat în Imperiul Roman

Constantin a fost primul împărat roman care l-a recunoscut pe Dumnezeul creștin drept zeu și l-a onorat după ce l-a învins pe Maxentius. În 313, după întâlnirea cu Licnius la Mediolanum, a fost emis Edictul de la Milano prin care creștinii deveneau o sectă tolerată în imperiu după trei secole de persecuții. Cetățenii romani creștini și-au primit înapoi primească proprietățile confiscate.  Însă, a continuat să rămână adept al cultelor romane politeiste până la moarte.

În 325, împăratul a convocat Consiliul de la Niceea, fiind dezbătută natura Sfintei Treimi și controversatul Arianism susținut de Arius din Alexandria. Arie, denunțat pentru că spunea că Dumnezeul Fiul nu este de aceeași natură ca Dumnezeul Tatăl, ci a fost Creat.

Chiar dacă Crezul a fost formulat și dreptul canonic a fost promulgat, arianismul a continuat să persiste printre regatele germanice.   În 326, mama împăratului, Elena, a făcut un pelerinaj în Țara Sfântă,  unde se spune că ar fi găsit Crucea pe care ar fi fost răstignit Mântuitorul. Acolo unde a făcut săpături a pus fundațiile Bisericii Sfântului Mormântului din Ierusalim, precum și una la Betleem, acolo unde s-a născut Mântuitorul.

Sursa Foto: Profimedia

Împăratul roman care s-a botezat pe patul de moarte

La Constantinopol, Constantin a clădit fundațiile viitoarei Catedrale Hagia Sofia, precum și Biserica Apostolilor. La Roma, lucrările la  Biserica Sfântului Petru au început după 320. Multe alte biserici s-au construit în Trier, Cirta, Nicomedia, Antioh, Gaza, Aquileia și Alexandria.

Sursa Foto: Profimedia

Constantin și-ar fi dorit să fie botezat în râul Iordan, dar nu a avut oportunitatea. În 337, când s-a îmbolnăvit la Helenopolis, pe durata unei campanii împotriva Persiei, a fost transportat lângă orașul Nicomedia. Acolo a fost botezat. Hainele imperiale de culoare purpurie i-au fost schimbate cu o robă albă de neofit.  A murit pe 22 mai, când era la Ancyrona, lângă Nicomedia, la vârsta de 65 de ani.  A fost înmormântat la Constantinopol, la Biserica Sfinților Apostolilor, demolată de otomani în 1461. Rămășițele împăratului au fost pierdute, iar pe locul Bisericii se află Moscheea Fatih.

Autorul recomandă:  Motivul pentru care turiștii lasă CARTOFI la mormântul regelui Frederic cel Mare al Prusiei, un adept al absolutismului iluminat care a schimbat lumea