Cât costă, de fapt, o bonă filipineză, în România

Anul trecut, 100.000 de muncitori străini au ajuns în România, în special din Asia, dar pentru 2026 Guvernul a decis să elibereze cu 10% mai puţine permise de muncă pentru muncitorii străini, pentru ca locurile de muncă disponibile să ajungă în primul rând către românii care îşi caută de lucru. Este vorba de meserii precum bone, şoferi, livratori, asistenţi personali sau bucătari.

Dar, dintre toate, bonele filipineze sunt din ce în mai prezente pe piața serviciilor din România. Ele au devenit o prezență tot mai frecventă în casele familiilor românești cu posibilități financiare medii și consistente. Nu mai sunt văzute doar ca simple angajate, ci ajung adesea să fie percepute ca parte din familie, la fel ca badantele românce în Italia, scrie Cancan.ro.

EMISIUNIDuminică 8 noiembrie 2026, de la ora 19.00, Gândul prezintă MARTORII- DE CE ÎI VERIFICĂ POLIȚIA PE ELEVII CARE CHIULESC

19:00

ULTIMA ORĂMesajul premierului Luca Niculescu pentru poporul polonez și omologul său, Donald Tusk, după atentatul din Cracovia

18:59

De altfel, mulți muncitori asiatici – cum ar fi bone, şoferi, asistenţi personali sau bucătari – ajung să-şi petreacă 24 de ore din 24 cu angajatorii lor, de obicei fiind vorba de oameni din familii mai înstărite, care le oferă nu doar salariu, ci şi cazare în aceeaşi casă cu ei.

Potrivit agențiilor de recrutare, cererea pentru astfel de servicii rămâne ridicată, iar salariile pentru un asistent personal sau pentru o bonă în România se situează între 3.700 si 5.000 de lei, şi variază în functie de experienţă şi de disponibilitate.

«În prezent, salariul unei bone filipineze în România variază, dar în majoritatea cazurilor se situează între 500 și 600 de euro pe lună, în funcție de experiență și de responsabilitățile asumate. Este important de menționat că în Filipine a fost recent emis DMW Advisory 25 of 2025, un pachet de reforme menit să protejeze lucrătorii casnici filipinezi. Acesta prevede, printre altele, creșterea salariului minim de la 400 USD la cel puțin 500 USD, controale medicale anuale obligatorii și implementarea unui protocol „Know Your Employer” (KYE) prin videoconferință înainte de semnarea contractelor. De asemenea, advisory-ul introduce un sistem digital de monitorizare a bunăstării, programe de recalificare profesională și standarde mai stricte pentru agenții de recrutare, toate acestea cu scopul de a asigura protecția lucrătorilor și de a promova recrutarea etică. Prin urmare, în România, salariile sunt aliniate deja acestor recomandări, reflectând atât experiența profesională a bonelor, cât și eforturile continue de a respecta standardele internaționale de protecție a muncii domestice», explica – anul trecut – Yosef Gavriel Peisakh, general manager „Work from Asia”, agentie de recrutare a personalului străin în România.

Ce condiții trebuie să îndeplinească o bonă din Asia

Activitatea bonelor este reglementată de Legea nr. 167/2014 privind exercitarea profesiei de bonă. Potrivit acesteia, bonă poate fi orice persoană, cetățean român sau străin, cu domiciliul ori reședința legală în România, cu condiția ca aceasta să fie calificată potrivit prevederilor legale pentru a desfășura servicii de îngrijire și supraveghere a copilului.

Activitatea de bonă este una calificată și, dec,i pentru a profesa sunt necesare o serie de competențe dobândite prin pregătire specială și atestate corespunzător.

În ceea ce privește exercitarea activității de bonă, aceasta se poate realiza în baza unui contract individual de muncă, sau, daca bona este înregistrată ca PFA, ea poate încheia un contract de servicii cu părinții copilului beneficiar.

Atenție, dacă părinții copilului beneficiar îi fac bonei contract la o firmă pe care aceștia o administrează, dar care nu este autorizată să ofere servicii de bone, se consideră infracțiune!

Pentru ca o persoană să poată presta activitatea de bonă, legea prevede următoarele condiții:

• să fie cetățean român sau străin cu domiciliul/reședința, de regulă, în aceeași localitate cu domiciliul/reședința copilului;
• să fie cetățean străin cu drept de muncă în România și posedă un titlu oficial de calificare recunoscut sau echivalat pentru profesia de bonă;
• să aibă capacitate deplină de exercițiu;
• să fie aptă din punct de vedere medical pentru exercitarea profesiei, dovedită cu certificat medical eliberat în condițiile legii;
• să fie aptă din punct de vedere psihologic; îndeplinirea acestei condiții se dovedește cu raportul de evaluare eliberat în condițiile legii;
• să nu aibă antecedente penale, cu excepția faptelor săvârșite din culpă, dovedite prin certificat de cazier judiciar.

Calificarea se obține prin diploma, certificat sau un alt titlu de bonă, obținut în conformitate cu prevederile Ordonanței Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulților și trebuie să fie recunoscute sau echivalate, după caz, în conformitate cu prevederile Legii nr. 200/2004 privind recunoașterea diplomelor și calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România.

Legea reglementează și atribuțiile pe care bona are în raport cu copilul pe care îl are sub supravegheze, printe care se numără:

• îngrijirea și supravegherea copilului;
• hrănirea copilului;
• acordarea primului ajutor în caz de îmbolnăvire/accidentare a copilului;
• informarea reprezentantului legal al copilului cu privire la evoluția acestuia, precum și informarea de urgență a angajatorului referitor la apariția unor
• situații deosebite cu privire la copil;
  însoțirea copilului la activități recreative, culturale, artistice, sportive și școlare;
  alte atribuții convenite prin contract.

FOTO – Caracter ilustrativ

De cele mai multe ori, muncitorii asiatici sunt aduși prin firme specializate, locuiesc în casa angajatorului și sunt disponibili aproape non-stop, ocupându-se de tot ce ține de viața zilnică: duc copiii la școală, fac cumpărături, gătesc, au grijă de animalele de companie și rezolvă diverse probleme logistice.

Autorul mai recomandă:

Acest muncitor srilankez câștigă 3.000 lei/lună în România. Câți bani trimite lunar familiei, în Sri Lanka

Din ce țară vin cei mai mulți muncitori străini în România. Ce locuri de muncă ocupă

Câți BANI au trimis angajații străini din România în țările lor de origine. Cele mai mari sume au fost spre Marea Britanie, Germania, Irlanda și Nepal

De ce vin asiaticii să MUNCEASCĂ în România: „Aici am găsit viața pe ce care o visam și câștig de șase ori mai mult”

România, raiul sărmanilor Indochinei. „Nepalezii” își lasă gaj familiile pentru a vă aduce șaorma la geam