Din ce țară vin cei mai mulți muncitori străini în România. Ce locuri de muncă ocupă

România a devenit o destinație din ce în ce mai atractivă pentru lucrătorii din afara Uniunii Europene, pe fondul unui deficit acut de forță de muncă în numeroase sectoare.

Potrivit celui mai recent raport al Consiliului Economic și Social (CES), la finalul lunii august 2025 erau înregistrate peste 136.000 de permise de ședere pentru cetățeni non-UE veniți la muncă, iar proporțiile arată limpede că România s-a transformat într-un hub regional pentru migrația economică.

Cei mai numeroși lucrători străini

Datele indică faptul că cei mai predominați sunt cei din Asia. Nepalul conduce detașat clasamentul, cu aproape 46.000 de persoane. Urmat de Sri Lanka, cu peste 22.000 de angajați, apoi Tucia, Republica Moldova, India Bangladesh și China, fiecare cu mii de lucrători activi în economia românească. În top zece intră și cetățeni din Siria, Egipt și Pakistan, ceea ce confirmă diversificarea tot mai mare a fluxurilor migratorii.

Cifrele acestea sunt completate de alte peste 60.000 de persoane care provin din țări terțe, care ridică totalul străinilor cu permise de muncă la 136.334. Pentru mulți dintre ei, România nu este doar o destinație în sine, ci și o posibilă rampă de lansare spre statele vest-europene.

ACTUALITATE 13 Februarie, calendarul zilei: Actrița Kim Novak împlinește 93 de ani, Peter Gabriel 76. Mihai Leu ar fi împlinit 58 de ani

07:15

ECONOMIE Tabel pensii | Câți bani vei primi la pensie, în funcție de meseria ta, dacă ai muncit 27 de ani cu carte de munca

07:14

Unde trăiesc și unde lucrează acești muncitori

Aproximativ două treimi dintre imigranții non-UE sunt concentrați în marile centre economice: București–Ilfov, Constanța, Timiș și Cluj. Aici se află cele mai mari investiții și, implicit, cea mai mare nevoie de personal.

Companiile românești caută angajați în domenii precum construcțiile, industria, agricultura, transporturi și servicii, domenii în care deficitul de forță de muncă locală continuă să crească. Modelul este unul pur pragmatic: firmele apelează la muncitori asiatici pentru a-și putea menține activitatea.

Recomandările autorului: