Enigmă de 300 de milioane de ani, elucidată: cea mai bătrână caracatiță din lume s-a dovedit a fi altceva

Epopeea unei fosile vechi de 300 de milioane de ani a fost rescrisă. Oamenii de știință au descoperit că aceasta nu aparține de fapt celei mai vechi caracatițe din lume, așa cum se credea anterior, publică CNN. Aceasta aparține unui alt proprietar, o moluscă vetustă, mama unui nautilus contemporan. Spre deosebire de melcul îmbârligat din zilele noastre, aceasta avea tentacule și o carapace extern. Este, un studiu publicat miercuri în revista Proceedings of the Royal Society B.

„Am folosit practic o gamă largă de noi tehnici analitice pentru a descoperi caracteristici anatomice ascunse în interiorul rocii”, a declarat joi pentru CNN autorul principal al studiului, Thomas Clements, lector în zoologie a nevertebratelor la Universitatea din Reading, Anglia.

„Și am reușit să stabilim că nu este o caracatiță, ci este de fapt un nautiloid foarte descompus, care este o rudă a nautilușilor moderni.”

ACTUALITATE Silviu Predoiu: „Noi nu facem nimic altceva decât să cumpărăm arme. Trebuie să evităm lupta. Există diplomație, servicii care pot să facă orice pentru a evita conflictele”

08:30

LIVE UPDATE Război în Ucraina, ziua 1.561. SUA, îngrijorate de riscul „escaladării”. Marco Rubio: „Niciuna dintre părți nu este dispusă la concesii”

08:09

Nici o legătură de rudenie între cefalopodă și moluscă

Fosila, numită Pohlsepia mazonensis, a fost descoperită la situl Mazon Creek, la sud de Chicago, Illinois. Paleontologii au fost mult timp nedumeriți de fosilă, deoarece este mult mai veche decât următoarea cea mai veche caracatiță cunoscută, care datează de aproximativ 90 de milioane de ani.

Clements a explicat că animalul se descompunea timp de săptămâni înainte de a fi îngropat, dând fosilei sale un aspect asemănător unei caracatițe, ceea ce i-a determinat pe mulți oameni de știință să concluzioneze că caracatițele au trăit mult mai devreme decât se credea anterior.

Cu toate acestea, alții au pus la îndoială dacă acesta era într-adevăr cazul. Anumite caracteristici, cum ar fi lungimea și forma brațelor sale, nu corespundeau cu ceea ce s-ar fi așteptat, a spus Clements.

Fosila a refuzat totuși să-și dezvăluie adevărata identitate

Drept urmare, el a decis să reexamineze fosila folosind noi tehnici științifice care nu erau disponibile atunci când prima analiză a acesteia a fost publicată în 2000.

„Am folosit o gamă vastă de tehnici noi”, a spus el, inclusiv utilizarea unui microscop electronic cu scanare și efectuarea de lucrări geochimice.

Însă fosila a refuzat totuși să-și dezvăluie adevărata identitate.

„Nu ajungeam nicăieri”, a spus Clements. „Eram destul de frustrat.”

Lucrurile s-au schimbat când un coleg l-a invitat să scaneze fosila folosind imagistica sincrotronică. Este o  tehnică descrisă de Universitatea din Reading care utilizează fascicule de lumină mai strălucitoare decât soarele. Această tehnică „generează cele mai puternice raze X din lume”, a explicat Clements.

„A dezvăluit caracteristici anatomice care erau ascunse chiar sub suprafața rocii, așa că nu o poți vedea vizual atunci când te uiți la fosilă”, a spus Clements.

Melcul cu dinți

Echipa a descoperit o radulă, o structură de hrănire cu rânduri de dinți. Fosila avea cel puțin 11 dinți pe rând, în timp ce caracatițele au doar șapte sau nouă, potrivit unui comunicat al Universității din Reading.

„Acești dinți minusculi pe care i-am găsit ne-au permis să identificăm că nu era o caracatiță”, a adăugat el.

Clements a spus că cercetarea demonstrează puterea noilor tehnologii de a avansa înțelegerea noastră științifică.

„Nu numai că devin din ce în ce mai ușor de găsit, dar devin și mai accesibile ca preț, iar acest lucru revoluționează investigațiile paleontologice”, a spus el.  E a folosită utilizarea sincotronilor pentru a descoperi proteine ​​și biomolecule antice și tehnicile inginerești concepute inițial pentru a testa materialele de construcție pentru a determina rezistența unei mușcături de dinozaur.

„Mulți oameni consideră paleontologia o știință foarte complexă”, a spus Clements. „Dar, de fapt, suntem o știință incredibil de inovatoare.”

Recomandarea autorului: Un muzician a învățat o caracatiță să cânte la pian, în 6 luni. „Cel mai mare pianist pe care marea l-a cunoscut vreodată”