Dan Dungaciu: „Diferențele dintre noi și RUSIA încep să se estompeze”

Într-o ediție transmisă live de Gândul, prof. univ. dr. Dan Dungaciu, sociolog, geopolitician și analist, a discutat despre procesul electoral din România și despre pericolele unei alunecări către un model de democrație controlată, similar cu cel din Rusia. El a subliniat că, deși situațiile nu sunt identice, diferențele dintre modul în care funcționează democrația noastră și cea rusă devin din ce în ce mai mici. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă.

Alegerea ca validare a unei decizii deja luate

Dungaciu consideră că în multe dintre țările fostului spațiu sovietic, procesul electoral este doar o formalitate. Alegătorii sunt chemați să voteze pentru a valida o decizie deja luată în spatele cortinei, iar competiția politică adevărată lipsește. Acesta compară situația din România cu cea din Rusia, unde alegerile sunt un simplu exercițiu de validare a deciziilor luate de liderii politici.

REACȚIE Karol Nawrocki solicită Parlamentului interzicerea steagului Armatei Insurgente Ucrainene: „Nu vrem să-l vedem aici”

09:39

AGRICULTURĂ Cât de românești sunt, de fapt, pepenii de Dăbuleni? Din ce țară își iau semințele țăranii

09:29

„Dacă te uiți în spațiul estic, observi că acolo democrația este una suverană, direcționată, unde rezultatul scrutinului trebuie să confirme o decizie luată anterior”, a explicat Dungaciu, făcând referire la cazul din 2008, când Vladimir Putin a anunțat că Dmitri Medvedev va fi succesorul său. Alegătorii au validat imediat această alegere, fără să pună întrebări, iar mesajul strategic era deja clar: Rusia se pregătea pentru o mișcare pe plan internațional.

Intervenția externă și percepția schimbărilor politice

Dan Dungaciu vorbește despre perceperea  schimbărilor politice ca pe niște intervenții externe, venite din partea Occidentului. În fostele republici sovietice, orice mișcare de schimbare este văzută ca o încercare de destabilizare a regimului de către puterile occidentale. Analistul subliniază că, în contextul acestor mișcări, Rusia și alte state din fostul bloc sovietic au devenit extrem de prudente și sceptice față de orice formă de schimbare.

„În fostul spațiu sovietic, orice mișcare de schimbare este percepută drept o intervenție occidentală menită să destabilizeze regimul. Revoluțiile oranj nu sunt văzute ca mișcări ale societății civile, ci ca atacuri externe din partea Occidentului”, a explicat Dungaciu.

România între democrație și riscul unui model controlat

Dungaciu avertizează că România riscă să adopte un model de democrație similar cu cel din Rusia. Acolo, declară analistul, alegerile nu mai reprezintă un proces autentic de selecție a liderilor, ci doar o validare formală a unei decizii deja stabilite. În opinia sa, România se află într-o perioadă critică, nivelul de control asupra procesului electoral nu este la același nivel cu cel din Rusia, însă se apropie cu pași repezi.

„Aici, la noi, alegerile sunt încă mai puțin controlate. Însă, candidații care nu sunt agreați de sistem ajung să candideze, dar sunt eliminați din competiție în timpul campaniei. În Rusia, însă, aceștia nici măcar nu ajung să se înregistreze pentru a candida”, a subliniat Dungaciu.