Dan Dungaciu: „Europa nu este un stat național. În Europa este o bătălie despre ce înseamnă SUVERANISM”

Într-o ediție transmisă live de Gândul, prof. univ. dr. Dan Dungaciu, sociolog, analizează conflictul ideologic dintre suveraniști și susținătorii unei Europe centralizate. Potrivit acestuia, dezbaterea nu se referă doar la economie, ci la o luptă mai profundă privind locul unde trebuie luate deciziile politice fundamentale. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă.

Dungaciu explică faptul că, în America, bătălia ideologică s-a desfășurat într-un mod diferit față de Europa. În timp ce SUA au asistat la o schimbare politică radicală, în Europa, Bruxelles-ul continuă să fie centrul deciziilor.

„În America a fost o bătălie ideologică. Nu e doar o luptă economică, să fim bineînțeleși. Administrația Biden a fost scoasă din scenă, dar în Europa viziunea acestei administrații rămâne în special la Bruxelles. Problema este că, dacă faci schimbări la nivel național, ele nu sunt suficiente.”, explică Dungaciu.

EXTERNE Peste 900 de morți și un milion de strămutați: Inundațiile catastrofale din Indonezia sunt amplificate de defrișări și schimbări climatice

16:58

CLIMĂ În timp ce românii se luptă cu frigul, australienii trăiesc zile de foc. Caniculă extremă și incendii de vegetație devastatoare

16:49

Dan Dungaciu explică diferențele dintre suveranismul național și cel de la Bruxelles

Analistul subliniază că suveranismul nu este un concept unitar. Există o diferență între cei care doresc ca deciziile să fie luate la nivel național și cei care cred că Bruxelles-ul ar trebui să aibă controlul.

„Suveranismul înseamnă locul unde se ia ultima decizie politică. Cei care cred că această decizie trebuie să aparțină statelor naționale sunt numiți suveraniști. Însă, și Bruxelles-ul este suveranist. Doar că acolo se consideră că deciziile trebuie luate la nivel european.”, afirmă Dungaciu.

Cum a fost redefinit suveranismul

În edițiile trecute Dan Dungaciu spunea că suveranismul înseamnă ultimul loc al deciziei politice. Potrivit acestuia, suveranismul a fost etichetat negativ de către susținătorii centralizării europene. Mass-media și politicienii de la Bruxelles au reușit să transforme acest concept într-unul controversat. Dezbaterea dintre cele două tabere continuă să definească politica europeană. Pe măsură ce dinamica puterii se schimbă, rămâne de văzut dacă statele membre își vor redobândi autonomia sau dacă Bruxelles-ul își va consolida poziția de centru decizional al Europei.

„Ei au câștigat bătălia mediatică și au reușit să eticheteze negativ suveranismul. L-au asociat cu naționaliștii și populiștii. În realitate, suveranismul nu înseamnă decât o viziune diferită asupra deciziilor politice: cine trebuie să le ia, statele naționale sau Bruxelles-ul.”, explică Dungaciu.