În urmă cu aproape patru ani, în data de 29 mai 2021, omul de afaceri Ioan Crișan a fost asasinat după ce în mașina sa a fost plasată o încărcătură explozivă. Mecanismul a fost detonat de la distanță, fapt care a fost stabilit chiar după ce primele informații au fost obținute în urma cercetării la fața locului. În acest dosar, Laura Bîlcea, fiica milionarului asasinat la comanda sa, potrivit procurorilor, precum și doi complici – Adrian Bogdan Horodincă și Sebastian Ilie Bulbuc – au fost trimiși în judecată.
Laura Bîlcea este acuzată de instigare la omor calificat în varianta violenței în familie, instigare la distrugere și instigare la nerespectarea regimului materilor explozive, iar ceilalți doi sunt inculpați pentru omor calificat, distrugere și nerespectarea regimului materiilor explozive.
În rechizitoriul privind asasinarea omului de afaceri – din care Gândul prezintă extrase în exclusivitate – s-a reținut în sarcina inculpaților „modul în care a fost procurat mecanismul folosit ca detonator într-un dispozitiv exploziv improvizat, controlabil prin intermediul telefonului mobil, în care au încorporat ulterior încărcătura explozivă – materie explozivă procurată de la o persoană neidentificată, deținută, transportată și folosită fără drept de inculpați – și în 28 mai 2021 l-au plasat în autoturismul numitului Crișan Ioan, iar la data de 29 mai 2021, ora 06:59, acționând cu premeditare și din interes material, l-au detonat de la distanță în timp ce victima se deplasa la volanul autoturismului în parcarea magazinului (…) din cartierul Vlaicu din municipiul Arad.
Inculpații au fost instigați la comiterea faptei de către inculpata Bîlcea Laura, fiica victimei, care a acționat, la rândul său, cu premeditare și din interes material. Victima a decedat ca urmare a exploziei și incendiului subsecvent, iar autoturismul a fost complet distrus. Prin modul, locul și mijloacele de săvârșire, fapta a fost de natură să pună în pericol alte persoane și bunuri”.
În actul de sesizare a instanței, procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ) arată, punctual, cum a avut loc asasinatul pe care l-ar fi comandat Laura Bîlcea, fiica afaceristului Ioan Crișan.
„La data de 29 mai 2021, victima a plecat de acasă la ora 06:43, la volanul autoturismului său. S-a deplasat la cafeneaua (…), situată în parcarea magazinului (…) din cartierul Vlaicu din Arad. A consumat o cafea și i-a predat martorului (…) un pește din portbagaj, conform înțelegerii anterioare. La scurt timp după pornirea autoturismului, ora 06:59:43, dispozitivul a fost declanșat de la distanță de unul dintre inculpați.
Nu s-a putut stabili care dintre inculpați a realizat apelul, însă modalitatea de executare a planului infracțional, astfel cum a fost expus mai sus, indică autoratul, ca formă de săvârșire pentru ambii inculpați, indiferent care dintre ei a «închis circuitul».
Din concluziile formulate în cauză de medicul legist din cadrul SML Arad, rezultă că: moartea numitului (…) s-a datorat insuficienței respiratorii acute, survenite în urma unor leziuni traumatice grave de arsură, produse prin inhalare de gaze de explozie și de ardere cu temperaturi foarte ridicate, situate pe suprafețe extinse la nivelul căilor respiratorii superioare și inferioare, care au determinat edem glotic.
Acesta a fost urmat de obstrucție mecanică reflexă declanșată prin spasm laringian, la care s-a adăugat spasmul căilor respiratorii inferioare determinat prin efect termic de arsură și conținut aspirat de material amorf microgranular (particule de funingine) rezultat din gazele de explozie și ardere, care au fost antrenate în cursul mișcărilor respiratorii la nivelul căilor respiratorii superioare și inferioare.
Victima a supraviețuit, deci, o perioadă scurtă după explozia inițială, decesul instalându-se în timpul incendiului care s-a propagat rapid în interiorul autoturismului. (…)
Forța încărcăturii explozive a fost evaluată la 175 de grame în echivalent TNT (raportul de constatare întocmit de Insemex)”, se arată în rechizitoriul întocmit de procurori, din care Gândul prezintă extrase în exclusivtate.
În cuprinsul rechizitoriului, anchetatorul a subliniat faptul că tipul sau clasa de exploziv nu influențează structura acuzației și încadrarea juridică.
Dar, cu toate acestea, pe parcursul urmăririi penale s-a încercat identificarea exactă a explozivului, apreciindu-se că această informație ar sprijini semnificativ găsirea autorului, prin direcționarea cercetărilor către o zonă relativ specializată a „comunității infracționale”.
„Trebuie subliniat aici faptul că identificarea unui material exploziv după utilizare (fiind consumat, deci, în cadrul exploziei) este o sarcină dificilă, având în vedere viteza extremă de propagare a proceselor chimice de deflagrație/detonație și caracterul de regulă exhaustiv al acestor procese.
În aceste condiții, s-a apelat la mijloace de probă multiple și variate, menite a oferi un tablou larg de informații, care să poată fi coroborate.
Au fost solicitate opiniile unor specialiști, ale unor experți, din țară și din străinătate (…). O parte din analizele de laborator au fost efectuate concentrat pe fragmentele de autoturism care au fost proiectate de suflul exploziei la o distanță considerabilă, purtând astfel doar urmele detonației inițiale.
Probele administrate în cauză indică o gamă largă de posibilități în interpretarea utilizării explozivilor la confecționarea dispozitivului exploziv improvizat, inclusiv cu referire la explozivii militari RDX și HMX”, se mai menționează în rechizitoriul din care Gândul prezintă extrase în exclusivitate.
Procurorul de caz a menționat în rechizitoriu că, deși concluziile nu sunt unitare, nu există echivoc în faptul că toți specialiștii, prin toate tehnologiile utilizate, au pus în evidență substanțe cu caracter exploziv.
„Cert este că dispozitivul exploziv utilizat a avut o forță suficientă pentru a distruge structura autoturismului și a provoca decesul victimei, prin acțiunea gazelor de explozie și incendiului subsecvent, punând, totodată, în pericol viețile persoanelor și bunurile din proximitate.
Astfel, persoanele care au utilizat dispozitivul au folosit material exploziv, ceea ce constituie element material al infracțiunii de nerespectare a regimului materiilor explozive, indiferent de proveniență, tipul de exploziv, de condițiile deținerii sau de durata stocării acestuia”, se arată în același rechizitoriu.
Pentru a fi lămurite, însă, toate aspectele necesare finalizării cauzei, s-a apelat și la experiența specialiștilor în domeniu din Israel, prin intermediul unei comisii rogatorii internaționale din 17 noiembrie 2021 (…).
După examinarea epavei autoturismului, a fragmentelor rezultate din explozie, a locului exploziei și a materialului foto-video disponibil, specialiștii israelieni au concluzionat următoarele:
„Dispozitivul exploziv a explodat pe partea stângă a vehiculului, în zona dintre scaunul șoferului și scaunul pasagerului (n.red. – a se citi între scaunul șoferului și bancheta din spate).
Structura dispozitivului exploziv:
Un focar de explozie a fost localizat pe podeaua vehiculului. În jurul acestuia au fost observate efecte de presiune, rupere și deformare din interiorul vehiculului spre sol, iar pe cadrul scaunului șoferului au fost observate efecte de deformare dinspre podeaua vehiculului spre partea superioară a acestuia. Plafonul vehiculului a fost deformat din interiorul vehiculului spre exterior și a fost desprins din poziția sa.
Referitor la cunoștințele necesare pentru manipularea diferitelor tipuri de explozivi, sunt de avut în vedere următoarele:
Forța exploziei a proiectat plafonul autoturismului la o distanță de 28 de metri, parbrizul la 27 de metri, portiera stânga spate la 16 metri, precum și alte obiecte la distanțe de până la 45 de metri”, se mai menționează în rechizitoriul din care Gândul a prezentat extrase în exclusivitate.
Citește și: