Dubla tragedie aviatică de la Cogealac e blocată la Secția Parchetelor Militare de patru ani. Care este cauza tergiversării anchetei

2 martie 2022 a rămas o zi neagră pentru aviația militară şi pentru familiile victimelor unei duble tragedii aviatice. La doar o săptămână după ce rușii au invadat Ucraina, Armata Română a pierdut, în 2 martie 2022, opt oameni și două aparate de zbor.

Primul a fost un MiG-21 LanceR, care executa o misiune de patrulare aeriană deasupra Dobrogei și care s-a prăbușit în zona localității Cogealac, din județul Constanța.

Imediat după prăbușirea acestei aeronave, un elicopter IAR 330 PUMA a fost trimis într-o operațiune de salvare, cu șapte oameni la bord. Și elicopterul s-a prăbușit la doar câteva minute după decolare.

EXCLUSIV DNA a primit, după un an, răspunsul solicitat Comisiei Europene pentru clarificări în dosarul vaccinurilor. Elementele care ar putea debloca ancheta

05:30

EXCLUSIV Presupusul bodyguard român al lui Leonardo DiCaprio și al lui Paris Hilton, legături strânse cu clanul Cordunenilor. Cine a fost, în tinerețe, Marius Ariton

05:00

Elicopter IAR 330 Puma / MEDIAFAX FOTO

În martie 2026 se împlinesc patru ani de la această dublă tragedie aviatică și ancheta de la Secția Parchetelor Militare bate pasul pe loc. La dosar există toate documentele necesare pentru ca procurorul să dea o soluție, mai puțin una: expertiza aviatică.

„Ancheta este blocată de lipsa raportului de expertiză aviatică”

Surse judiciare au declarat, în exclusivitate pentru Gândul, că lipsa acestei expertize reprezintă blocajul major în anchetă.

„Practic, ancheta este blocată de lipsa raportului de expertiză aviatică, iar expertul care se ocupă de acest caz a tot cerut documente de-a lungul timpului fără a ajunge, până azi, la o concluzie pe care să o trimită parchetului. Fără ea, procurorul nu poate să dea o soluție. Este foarte importantă această probă la dosar pentru că fără ea ancheta nu poate să înainteze pentru a fi pus cineva sub acuzare sau să se dea o altă soluție, cum ar fi clasarea. Deocamdată, ancheta este în continuare în faza in rem”, au explicat sursele citate.

Din datele existente până la acest moment și din documentația probatorie reiese că, cel puțin în cazul prăbușirii elicopterului plecat în misiunea de salvare, ar fi existat factori interni de decizie care ar fi săvârșit erori, printre aceștia numărându-se generalul Viorel Pană, șeful Statului Major al Forțelor Aeriene, și generalul Valerică Vrăjescu, adjunctul acestuia.

Cei doi ar fi emis ordine contradictorii în privința decolării elicopterului, în condițiile în care situația meteorologică se prezenta cu risc pentru zbor.

Avion MiG-21 LanceR / MEDIAFAX FOTO

Filmul prăbușirii elicopterului

Atunci când s-a decis anularea misiunii, elicopterul tocmai se ridica de la sol, iar piloții nu mai apucat să primească ordinul de întoarcere la bază, tot din cauza unei comunicări defectuoase.

Mai mult, șeful de operații curente, aflat în Comandamentul Componentei Aeriene (CCA) de la Moara Vlăsiei, nu a transmis turnului de control, în timp util, ordinul de întoarcere dictat de cei doi generali, ci le-a cerut operatorilor să-i întrebe pe piloți despre starea vremii, pilotul a răspuns că „e cam nasol”, iar turnul a transmis acest mesaj către comandament.

Astfel, s-a pierdut timp prețios și elicopterul s-a prăbușit fără a mai recepționa ordinul de întoarcere. Important în ecuația elucidării misterului prăbușirii elicopterului este și faptul că un echipaj american căruia i se solicitase ajutor a refuzat să decoleze din cauza condițiilor nefavorabile.

La dosar sunt depuse și înregistrările de pe cutia neagră a elicopterului prăbușit cu cei șapte oameni la bord. De asemenea, conform surselor Gândul, au fost audiate toate persoanele implicate, cadre militare sau civili care au fost angrenați în noaptea de 2 martie 2022 în aceste două misiuni.

Erori de coordonare

Din aceste acte, reiese că ar fi existat erori de coordonare, dar fără această expertiză dosarul rămâne blocat. Nici cu privire la cauzele prăbușirii aeronavei MiG 21 Lance-R nu s-a ajuns la o concluzie până acum, desi patru ani sunt o perioadă destul de mare în realizarea unei anchete de la cap la cap.

„Cert este că problema expertizelor aviatice în România trenează de mai mulți ani întrucât nu prea mai există specialiști’’, a explicat una din sursele Gândul.

Iar acest aspect nu este discutat deloc de către decidenți și nu s-a luat nicio măsură pentru ca numărul experților să crească și să nu riscăm să plătim, pe viitor, astfel de expertize în străinătate.

AUTORUL RECOMANDĂ:

• Lista neagră a accidentelor aviatice din România – cronologie și cauze
• Primul mesaj al ministrului Apărării după prăbușirea elicopterului care a plecat în căutarea avionului MiG 21 dispărut