Problema care inundă România la propriu: lipsa inginerilor hidrotehnicieni. Ce spune decanul Facultății de Hidrotehnică de la Politehnică

Lucrările de la barajul Paltinu, în urma cărora două județe au rămas fără apă, scoate la iveală, pe lângă problemele sistemice, și  lipsa de ingineri hidrotehnicieni. Decanul Facultății de Hidrotehnică din București a declarat, în exclusivitate pentru Gândul, că, în România, există tot mai puțini specialiști în construirea barajelor și digurilor. Cei care au de suferit sunt tot oamenii de rând. Localități întregi riscă să rămână fără apă potabilă, iar inundațiile vor continua să distrugă gospodării și vieți. 

În România anului 2025, aproximativ 100.000 de oameni din Prahova și Dâmbovița s-au văzut nevoiți să apeleze la soluții rudimentare pentru a face rost de apă.

Școlile și-au încetat activitatea, iar în spitale a apărut riscul infecțiilor. O panoramă distopică, departe de pretențiile civilizate ale unui stat din Uniunea Europeană.

Localnicii din Prahova stau la rând ca să ia apă în sticle din plastic de la cisternele din centrul orașului (Foto: DSP Prahova)

„Toți se vaită, dar nimeni nu face nimic”

Dincolo de ignoranța și lipsa de profesionalism a autorităților, rezidă o problemă mai profundă.

Alexandru Dimache, conferențiar universitar, dr. și decanul Facultății de Hidrotehnică, atrage atenția că gestionarea dezastruoasă a situației de la barajul Paltinu este o consecință directă a lipsei de hidrotehnicieni (experți specializați în construirea sau reabilitarea barajelor, digurilor, stații de tratate, epurare etc.).

Fără profesioniști în domeniu, multe companii de apă sunt nevoite să apeleze la alte categorii de ingineri, a subliniat profesorul.

„Orice eroare umană poate fi corelată și cu scăderea numărului de specialiști. Există companii de apă, operatori de apă care nu mai au ingineri hidrotehnicieni, operează sistemele cu alte categorii de ingineri. Cei care sunt de bază sunt inginerii hidrotehnicieni și nu mai au.

Apar probleme în proiectarea sistemelor, apar probleme în exploatarea sistemelor, în execuția sistemelor. Este o lipsă peste tot și sigur că se poate ajunge și la erori de genul celor care s-au întâmplat la Paltinu.

Reprezintă o problemă gravă, pentru că toate companiile de apă se vaită, Administrația Națională a Apelor Române se vaită, Hidroelectrica se vaită, toți se vaită, dar nimeni nu face nimic”, afirmă decanul Facultății de Hidrotehnică.

Apa mâloasă de la Barajul Paltinu, după precipitațiile abundente (sursa: Apele Române)

Cum putea fi evitată blocarea alimentării cu apă: „La lucrurile astea nu s-au gândit”

Decanul Facultății de Hidrotehnică aduce în discuție o serie de măsuri pe care autoritățile din Prahova și Dâmbovița ar fi trebuit să le aibă în vedere, pentru a evita blocarea alimentării cu apă.

„Faptul că unele localităti depinde o singură sursă și nu au sursă proprie, este o chestiune legată de o analiză tehnico-financiară.

Trebuie să te gândești: „nu cumva pot să-mi fac și o sursă proprie? Un front de captare”. „Am posibilitatea să fac niște foraje și să scot din ele apă ca protecție, ca backup în cazul în care se întâmplă ceva?”. La lucrurile astea nu s-au gândit”, menționează profesorul Alexandru Dimache.

Expertul avertizează asupra lucrărilor de la Paltinu: „Problema alimentării cu apă rămâne”

În cadrul ședinței Comisiei din Senat, s-a vehiculat ideea ca lucrările la Barajul Paltinu să fie reluate în vara lui 2026. Profesorul Alexandru Dimache avertizează că situația crizei de apă se poate repeta și în lunile călduroase, dacă nu vor fi luate măsurile necesare.

„Dacă plouă foarte rău, e foarte dificil de efectuat lucrările. Rămâne problema alimentării cu apă”, a menționat profesorul Dimache.

Câțiva localnici din Prahova se străduiesc să ia apă în sticle din plastic de la un izvor cu apă nepotabilă (Foto: DSP Prahova)

Hidrotehnicianul, o meserie bine plătită, la mare căutare. Impedimentul: matematica și fizica

Potrivit decanului Facultății de Hidrotehnică, țara noastră are nevoie de sute de specialiști în domeniul, însă tinerii manifestă un interes tot mai scăzut pentru învățământul tehnic.

Unul dintre motive ar fi cunoștințele obligatorii de matematică și fizică. Cu toate acestea, meseria de hidrotehnician este una foarte bine plătită și la mare căutare în România.

„Noi nu mai avem cu cine să proiectăm, să construim. România produce undeva la 50 de absolvenți hidrotehnicieni pe an. Necesarul este uriaș, deci vorbim de sute de oameni.

E vorba scăderea interesului din partea tinerilor și frica de facultăți tehnice. Ajungem foarte greu cu mesajele la ei și la asta se adaugă și teama: „mă duc la o facultate tehnică, păi acolo trebuie să mai fac matematică, trebuie sa mai fac și niște fizică”.

Vă dați seama că la lipsa asta acută de ingineri hidrotehnicieni, cererea de pe piață este mare. Ei au procent de angajabilitate de 100%. Meseria asta este bine plătită. Am suficiente exemple”, a declarat expertul.

Autoritățle împart apă potabilă locuitorilor din Prahova (Foto DSP Prahova)

„Lipsa de interes din partea guvernanților joacă un rol important”

Clasa politică este de asemenea detașată de problema lipsei de profesioniști în sectorul de infrastructură, susține decanul Facultății de Hidrotehnică.

Un plan de dezvoltare la nivel național ar trebui să includă și formarea de experți în sectorul construcțiilor. „Trebuie să înțelegi și tehnic proiectul, nu numai financiar„, subliniază decanul Alexandru Dimache.

„Pe de altă parte, și lipsa de interes din partea guvernanților joacă un rol important. Deși noi am tras nenumărate semnele de alarmă în mediul politic, nu s-a întâmplat nimic, indiferent de culoarea politică cu care am stat de vorbă.

În mediul politic ar trebui să stabilească niște direcții strategice de dezvoltare pe țară a unor sectoare și asigurarea cu oameni necesare sectoarelor respective, cum e sectorul construcțiilor de infrastructură mare, hidrotehnice, drumuri, poduri și așa mai departe. Trebuie să înțelegi și tehnic proiectul, nu numai financiar”, mai adăugă specialistul.

„Ne așteptăm la inundații. Trebuie să construim diguri”

Inundațiile cauzează pierderi de vieți și distrugeri importante în fiecare an. Oamenii din zonele de risc privesc neputincioși cum casele sunt luate de viituri, iar autoritățile se scuză de fiecare dată că au fost „luate pe nepregătite”.

Profesorul Alexandru Dimache afirmă că” inundațiile extreme” reprezintă deja un fenomen firesc pentru clima din România, de aceea construcția de diguri noi și reabilitarea celor vechi este o chestiune urgentă.

„Avem nevoie de întreținere a barajelor existente, că sunt construcțiile vechi de 100 de ani. Gândiți-vă că trebuie să construim diguri de apărare împotriva inundațiilor în contextul schimbărilor climatice. Vorbim de lucrări de construcții, lucrări de reabilitare,  exploatarea sistemelor și așa mai departe.

Știm că apar provocări de genul unor inundații extreme. Ne așteptăm la inundații din ce în ce mai mari, clima se tot schimbă.

Dar noi ce facem? Așteptam să vină viitura, rupe digul și trântim repede niște saci”, precizează expertul.

Case și gospodării din localitatea Brosteni, judetul Suceava, distruse de inundațiile din august 2025. MIHAI POP / GMN / MEDIAFAX FOTO

Construcții finalizate în proporție de 95% blocate în instanță de ONG-uri

Profesorul Alexandru Dimache, în calitate de expert de mediu, susține continuarea lucrărilor începute în anii ’80 la baraje și lacuri de acumulare. Acesta menționează că multe dintre aceste proiecte sunt aproape finalizate, dar lucrările sunt blocate în instanță din cauza ONG-urilor.

„Sunt construcții lansate în perioada anilor ’80 și care sunt blocate în instanță de ONG-uri pe motiv că distrug mediul. Deci noi avem baraje care au fost demarate începând cu 1989-1990, investiții făcute când nu erau nici arii protejate, nici legea protecției mediului nu fusese pusă în practică.

Eu sunt expert de mediu, între altele, și mă preocupă protecția mediului, dar nu pot să nu recunosc că astea sunt investiții strategice. Trebuie finalizate și măcar acestea și date în funcțiune”, afirmă acesta.

„România e la 40% din potențialul pe care îl are din punct de vedere hidroenergetic”

Lucrările de la Paltinu au afectat nu numai județele Prahova și Dâmbovița, ci au dus și la oprirea centralei electrice de la Brazi, care asigură 10% din producția națională de energie. Decanul Facultății de Hidrotehnică subliniază importanța independenței energetice și finalizarea proiectelor deja începute.

„Vorbim de dependență și independență energetică, trebuie să ne gândim și la faptul că România e undeva la 40% din potențialul pe care îl are din punct de vedere hidroenergetic.

Noi avem investiții care sunt finalizate în proporție de 70%, 80%, 90%, 95% și nu le putem finaliza pentru că se opun activiștii de mediu. România ar putea să construiască dublu față de cât are. Măcar să le terminăm pe astea”, a conchis profesorul Alexandru Dimache.

FOTO: Envato

Recomandarea autorului:

• DSP Prahova ridică restricțiile privind consumul de apă în alte 5 localități. Pentru 3 localități consumul rămâne încă interzis
• Diana Buzoianu avertizează că va lua măsuri mâine după prezentarea raportului Corpului de Control: „S-au petrecut lucruri prin încălcarea legii”
• Raport devastator al Curţii de Conturi despre barajele din România: „Nu au autorizație. Stare accentuată de degradare, abandonate sau cu probleme”