România se pregătește de blackout? Armata și pompierii cumpără generatoare în plină criză energetică

Românilor li se spune să stea liniștiți, dar instituțiile statului par să-și pregătească deja planul pentru beznă. Chiar în zilele în care Cernavodă risca să rămână fără niciun reactor funcțional, Armata, ISU și Finanțele cumpărau generatoare și surse de energie de rezervă. Coincidență sau avertisment primit din timp? Documentele nu pomenesc oficial cuvântul „blackout”, însă calendarul achizițiilor spune o poveste care ridică mari semne de întrebare.

În timp ce toată România numpără centimetru cu centimetru scăderea Dunării, iar reactoarul numărul 2 de la Cernavodă este și el în pericol să se oprească, mai multe instituții-cheie ale statului cumpăr generatoare electrice și sisteme de alimentare de rezervă.

ACTUALITATE 5 August, calendarul zilei: Dorin Mateuț împlinește 62 de ani, Ada Milea 51. Un an de la decesul lui Ion Iliescu

07:15

EXCLUSIVITATE Stenograme din dosarul șpăgilor de la uzinele de armament. Cum au încercat directorii să scape de dolarii falși primiți mită: „Din 30.000 s-au nimerit ăia ai mei și ai tăi”

06:15

ISU Mureș, o unitate militară și trei sedii ale Finanțelor au publicat achiziții pentru generatoare chiar pe 29 și 30 iulie 2026, exact în zilele în care Nuclearelectrica anunța că România ar putea rămâne fără niciun reactor conectat la rețea.

Documentele consultate de Gândul nu specifică faptul că echipamentele sunt cumpărate în contextul unui blackout, însă indiciile acolo duc. Unele proceduri fuseseră pregătite înainte ca situația de la Cernavodă să ajungă într-un punct critic, însă nu este exclus ca multe instituții să fi fost avertizate cu mai mult timp înainte ca populația să audă de la premierul Ilie Bolojan, public, că traversăm o criză energetică. Poate chiar cea mai mare din istorie.

Succesiunea datelor arată însă că instituțiile publice își consolidează sursele proprii de curent într-un moment în care siguranța energetică a țării este pusă sub presiune, dar și sub semnul întrebării.

Nuclearelectrica a anunțat oprirea controlată și deconectarea Unității 1 de la Cernavodă în dimineața zilei de 28 iulie 2026.

Motivul invocat oficial a fost nivelul foarte scăzut, fără precedent, al Dunării, provocat de seceta severă. Compania a precizat că măsura a fost luată în baza procedurilor aplicabile în asemenea situații.

România rămânea astfel cu un singur reactor nuclear conectat la Sistemul Energetic Național. Și, se pare, mai multe instituții ale statului, pare că se pregătesc pentru ce e mai rău.

29 iulie: Armata cumpără un generator diesel

Pe 29 iulie 2026, Unitatea Militară 02542 Focșani a publicat anunțul pentru cumpărarea unui grup electrogen de 120 kVA, dotat cu motor diesel.

Contractul, estimat la 103.000 de lei, include procurarea, livrarea și descărcarea echipamentului, instruirea operatorului și punerea generatorului în funcțiune. Echipamentul trebuie să aibă o garanție de minimum 24 de luni.

Anunțul a apărut chiar în ziua în care situația de la Cernavodă devenea și mai gravă.

Documentația publică a achiziției militare nu precizează însă când a fost întocmit referatul de necesitate și nici dacă generatorul are vreo legătură cu avertismentele privind sistemul energetic.

Tot pe 29 iulie, Nuclearelectrica informa că și Unitatea 2 urma să fie oprită controlat și deconectată de la rețea, fie în seara aceleiași zile, fie în dimineața de 30 iulie, în funcție de scăderea nivelului Dunării. Compania descria nivelul fluviului drept „extrem de scăzut”.

Pentru câteva ore, România s-a aflat astfel în fața posibilității reale ca ambele reactoare nucleare să fie oprite simultan.

30 iulie: ISU Mureș caută un generator

Pe 30 iulie 2026, Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Horea” al județului Mureș a publicat o achiziție directă pentru un generator de curent.

Valoarea estimată este de 4.130,58 lei, iar instituția solicită furnizarea echipamentului potrivit specificațiilor tehnice din caietul de sarcini. Criteriul de atribuire este prețul cel mai scăzut.

Suma relativ mică indică un generator de capacitate redusă, nu o instalație capabilă să alimenteze o infrastructură extinsă. Totuși, rămâne de stabilit unde va fi amplasat, ce consumatori trebuie să mențină în funcțiune și dacă achiziția era inclusă în planul inițial pentru anul 2026 sau a fost introdusă ulterior.

Foto: ISU Constanța

Momentul publicării este imposibil de ignorat: anunțul ISU a apărut chiar în ziua în care specialiștii de la Cernavodă decideau dacă ultimul reactor mai putea rămâne în funcțiune.

Finanțele cumpără trei generatoare pentru sedii și trezorerii

Tot pe 30 iulie 2026, Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Craiova a publicat o procedură pentru furnizarea a trei generatoare electrice.

Echipamentele sunt destinate: sediului DGRFP Craiova, Administrației Județene a Finanțelor Publice Gorj și Trezoreriei Olt.

Contractul este estimat la 322.314,06 lei și include demontarea generatorului existent la sediul din Craiova, instalarea și punerea în funcțiune a noilor echipamente, precum și mentenanța acestora în perioada de garanție.

Aici, documentele oferă un detaliu important: referatul de necesitate și caietul de sarcini sunt datate 16 iulie 2026. Procedura nu a fost, așadar, inventată peste noapte după anunțul privind oprirea Unității 2. Era pregătită cu aproape două săptămâni înainte, dar a fost publicată exact în ziua în care criza de la Cernavodă ajunsese în prim-plan.

Rămâne întrebarea de ce trei sedii ale Finanțelor, dintre care două trezorerii, au nevoie în aceeași perioadă de noi surse proprii de energie și ce activități trebuie să poată continua în cazul unei întreruperi extinse.

În dimineața zilei de 30 iulie, Nuclearelectrica a revenit asupra opririi anunțate.

După analizarea parametrilor în noaptea de 29 spre 30 iulie, specialiștii au stabilit că Unitatea 2 putea rămâne conectată la Sistemul Energetic Național. Compania a precizat însă că există doar premise pentru continuarea temporară a operării și că situația este monitorizată permanent.

Astfel, blackout-ul nu a devenit realitate, iar România nu a pierdut întreaga producție nucleară. Riscul opririi celui de-al doilea reactor a rămas însă direct legat de evoluția nivelului Dunării.

Generatoare și pentru trezoreriile din Constanța și Medgidia

Achizițiile Finanțelor nu se limitează la procedura publicată pe 30 iulie.

Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Galați publicase încă din 22 iunie 2026 o procedură pentru trei grupuri electrogene: două generatoare de 110 kVA și un generator de 55 kVA.

Echipamentele sunt destinate celor două sedii ale Trezoreriei Constanța și Trezoreriei Medgidia.

Prin urmare, în decurs de aproximativ cinci săptămâni, două direcții regionale ale Finanțelor au inițiat achiziții pentru șase generatoare, destinate inclusiv trezoreriilor din Constanța, Medgidia și Olt.

Calendarul arată mai degrabă un proces mai amplu de consolidare a alimentării de rezervă decât o simplă reacție punctuală la evenimentele de la Cernavodă.

IGSU cumpără șase generatoare

Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a publicat pe 4 iunie 2026 o licitație pentru corturi și generatoare destinate modernizării echipei românești de căutare-salvare USAR-01.

Unul dintre loturi cuprinde șase generatoare de curent insonorizate. Valoarea totală estimată a procedurii, care include și mai multe tipuri de corturi, este de 952.849,44 lei.

Această achiziție este finanțată printr-un proiect dedicat capacității de intervenție și a fost lansată cu aproape două luni înaintea crizei de la Cernavodă. Nu poate fi prezentată drept o reacție la riscul energetic din ultimele zile ale lunii iulie.

Arată însă că IGSU investește în echipamente care îi permit să opereze independent de alimentarea normală cu electricitate în timpul intervențiilor.

Hidroelectrica își cumpără cinci grupuri electrogene

Și Hidroelectrica a publicat pe 3 iulie 2026 o procedură pentru cumpărarea a cinci echipamente: un grup electrogen de 600 kVA, trei grupuri electrogene de 125 kVA și un grup diesel de 180 kVA.

Caietele de sarcini fuseseră întocmite în perioada 6–8 mai 2026, ceea ce arată că achiziția fusese planificată în perioada în care reactoarele au fost oprite, însă populația nu știa asta, după cum Gândul v-a dezvăluit AICI.

Faptul că inclusiv un producător de energie are nevoie de generatoare nu este neobișnuit. Centralele și instalațiile energetice au consumatori proprii care trebuie să rămână alimentați atunci când sursa principală cade.

Achiziția contribuie însă la tabloul mai larg: instituțiile și companiile strategice își consolidează, în mod evident, autonomia energetică.

STS investește în alimentarea echipamentelor de telecomunicații

Serviciul de Telecomunicații Speciale a publicat pe 26 iunie 2026 o procedură pentru furnizarea unor stații de energie de minus 48 de volți, destinate echipamentelor de telecomunicații.

STS intenționează să încheie un acord-cadru pe o perioadă de patru ani, iar termenul de depunere a ofertelor a fost stabilit pentru 3 august 2026.

Nu este vorba despre generatoare diesel, ci despre surse care asigură alimentarea infrastructurii de telecomunicații. În cazul unei întreruperi de curent, continuitatea comunicațiilor instituțiilor publice și a serviciilor de urgență devine esențială.