:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2F%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F09%2Fab6569d5-4c31-4add-92b9-6008dd824cd0.jpg)
23:57
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2F%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F12%2Fart-basel-miami-1280x749.png)
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2F%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F09%2Fadina-anghelescu-editorial11.jpg){kind=small}
GÂNDUL prezintă, azi, în exclusivitate, informații legate de arestarea preventivă a presupusului spion româno-moldovean Alexandru Bălan, în baza deciziei Curții de Apel București din 10 septembrie și căruia magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie i-au respins contestaţia la măsura arestării. Bălan este suspectat că a divulgat secrete de stat unor ofiţeri din cadrul Comitetului Securităţii de Stat – KGB al Republicii Belarus, „în condiţii de natură să pună în pericol securitatea naţională a României”, însă încadrarea a fost ulterior schimbată în tentativă la transmiterea de secrete de stat. Sentinţa ICCJ judecătorilor de la instanţa supremă este definitivă.
În exclusivitate, Gândul vă prezintă motivele care au stat la baza arestării fostului director adjunct al Serviciului de Informații și Securitate din Republica Moldova, Alexandru Bălan. Acesta are dublă cetățenie, moldoveană și română, și este acuzat de DIICOT că vindea secrete de stat ale României către serviciile secrete din Belarus.
În fața judecătorului de drepturi și libertăți de la Curtea de Apel, prin avocat, Bălan a cerut instanței să nu fie arestat preventiv, ci doar pus sub control judiciar, susținând că poate locui la o persoană din București, care se prezentase la instanță, dar care aștepta în afara sălii de judecată pentru a garanta că acesta ar putea locui la el.
Nu a fost nevoie, însă, de consimțământul scris al acestei persoane pentru că judecătorul a dat verdictul arestării acestuia pentru 30 de zile.
Reprezentantul Ministerului Public a susținut, în fața instanței, că “din probele administrate în cauză şi anume procesele verbale de investigații, procesele verbale efectuare a percheziţiilor domiciliare, corporale, procesele verbale de analiză a datelor obținute în urma cooperării cu autoritățile din Ungaria, Republica Moldova și Cehia și alte înscrisuri, rezultă bănuiala rezonabilă că inculpatul a comis infracțiunea pentru care s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale”.
Procurorul de ședință a explicat instanței următoarele considerente pentru care cere arestarea preventivă a lui Alexandru Bălan:
“În cauză, s-a reținut faptul că începând cu anul 2024, inculpatul, prin acțiuni continue și conștiente, a intrat în legătură cu agenți ai unei puteri străine, în speță Republica Belarus, cu care a realizat două întâlniri în sistem clandestin pe teritoriul Ungariei, respectiv cu patru ofițeri de informaţii din cadrul Comitetului Securității de Stat-KGB ai Republicii Belarus, după cum se menționează și în procesele verbale și în informațiile obținute din Cehia. Potrivit art. 412 al. 2 Cod Penal se consideră tentativă și producerea sau procurarea mijloacelor și a instrumentelor precum și luarea de măsuri în vederea comiterii acestei infracțiuni.
Din probatoriul administrat rezultă că în perioadele 19-21.05.2024 şi 09-10.04.2025, au fost realizate aceste două întâlniri în Budapesta, în regim clandestin cu ofiţeri de informații în cadrul Comitetului Securității de Stat – KGB Belarus, existând suspiciuni rezonabile că aceste întrevederi au avut drept scop transmiterea informațiilor cu caracter secret de stat, pe care cel în cauza le deține, realizarea de instructaje, precum și efectuarea de plăți pentru serviciile prestate.
(…) inculpatul a avut poziția de șef a Direcției Generale Contraspionaj a Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Moldova și, de asemenea, a avut și calitatea de director-adjunct al instituției, a participat la multiple activități de cooperare cu Serviciul Român de Informații, context în care a intrat în posesia mai multor informații clasificate, conexe spațiului Federației Ruse, inclusiv din categoria unor proiecţii ofensive asupra serviciilor secrete rusești, a căror divulgare ulterioară poate aduce atingerea intereselor naționale de securitate.
Prin urmare, consideră că există suspiciunea rezonabilă că inculpatul a comis o infracțiune contra securității naționale, infracțiune cu un grad de pericol social deosebit de ridicat. De asemenea solicită a se avea în vedere rezonanța socială actuală a faptelor care au fost reținute în sarcină acestuia, în condițiile creșterii frecvenței infracțiunilor de această natură și intensificării eforturilor de combatere a acestora, intervalul de timp în care a fost comisă fapta, mai 2024-aprilie 2025, precum și contextul internațional de securitate dinamic.
Mai solicită să se aibă în vedere la luarea măsurii arestării preventive și persoana inculpatului, care a fost anterior șef al Direcției Generale Contraspionaj la Serviciul de Informație și Securitate a Republicii Moldova și ca urmare a săvârşirii unor fapte care discreditează titlul de ofițer de informații, respectiv încălcarea restricțiilor incompatibilităților sau interdicțiilor prevăzute de legislația din Republica Moldova, nu mai are această calitate.
De asemenea menționează că inculpatul a fost trimis și în judecată de autoritățile judiciare din Republica Moldova în două dosare penale”.
Apărătorul ales a precizat, în fața instanței, faptul că, “la primul contact cu dosarul și cu organele de urmărire penală, apărarea a întrebat procurorii de caz dacă, pentru această speță, este necesar din partea avocaților să prezinte autorizație de acces la informații clasificate şi s-a comunicat de către organele de urmărire penale că nu este nevoie, că nu este nicio informație clasificată.
Ca atare, consideră că se relevă împrejurarea că în această speță nu pot fi identificate informații clasificate drept secret de stat şi de aceea nu se cere autorizație. Dacă ar fi existat așa ceva, avocații nu aveau acces decât în condiții în care prezentau autorizația eliberată.
În urma consultării dosarului la instanță a constatat că, într-adevăr, nu se găsește nici o fărâmă de informație de niciun fel clasificată ca secretă, nici secret de serviciu măcar, dar cu atât mai puțin clasificată ca secret de stat.
Faţă de această împrejurare apreciază că reprezentantul parchetului trebuie să clarifice care teză a art.395 Cod penal se reţine în sarcina inculpatului și dacă se reproșează că ar fi dobândit sau ar fi procurat informații fără să fie avut calitate sau, dimpotrivă, dacă a avut calitate și a transmis sau a încercat să transmită informații. De asemenea, este foarte important să se clarifice tot din partea procurorului DIICOT, ce anume a justificat schimbarea de încadrare juridică în condițiile în care se aduce în atenție instanţei că acesta este un dosar bine documentat de către servicii de informații ale mai multor state, bine documentat însemnând și că a fost documentat în tihnă.
Se duc cercetările până în urmă cu un an, în 2024 și se caută să se prezinte situații încă de la acea vreme cu aparență de detalii. În acest context, de când ieri acuzația privea fapta consumată de transmitere de informații secrete de stat, astăzi, fără să fi intervenit nimic în plus în probatoriu, se reține de către procurorii de caz, succint astfel „din analiza materialului probator administrat în cauză până la acest moment, reiese necesitatea schimbării încadrării juridice”.
Corect este ca titularul acțiunii penale să precizeze un pic mai larg, ca să nu ne raportăm doar la sintagme înscrise cu caracter general, şi să ne aliniem ca atare, pentru că aici trebuie să combatem cumva și unii și alții, așa încât reprezentantul DIICOT ar trebui să arate în ce a constat necesitatea și din ce motive. Ce anume a făcut ca până ieri să fi fost considerat această persoană reţinută că a transmis informații secrete de stat și astăzi nu mai sunt transmise, şi a existat o tentativă. Reținerea s-a făcut pentru fapta consumată şi în aceste condiţii parchetul trebuie să aducă aceste două lămuriri”.
Sesizarea din oficiu a DIICOT a fost făcută de un general de brigadă din SRI. Această informație reiese din aspectele semnalate instanței de către apărătorul ales al lui Alexandru Bălan, precum și semnele de întrebare privitoare la materialul probator.
“Cu privire la suspiciunea rezonabilă despre care face vorbire organul de urmărire penală, trebuie ca această suspiciune să fie bazată pe niște probe care intră în competența și capacitatea de evaluare al celorlalți participanți la procesul penal, atât în competența judecătorului, cât și a apărării, iar cu privire la probele administrate, ele sunt foarte bine redate în sinteză, atât în ordonanța de punere în mișcare a acțiunii penale, cât și în referatul cu propunere este exact aceeași formulare, același paragraf.
Procurorii DIICOT enumeră în mod concret și limitat probele administrate în cauză, pe seama cărora fac și propunerea și apreciază că există suspiciunea rezonabilă. Aceste probe enumerate sunt: procese verbale de investigație în mediul online, procesele verbale de efectuare a percheziţiilor domiciliare, procesul verbal de efectuare a percheziției corporale, procesele verbale de analiză a datelor obținute în urma cooperării cu autoritățile din Ungaria, Republica Moldova și Cehia, înscrisuri și declarația de suspect.
În urma analizării probelor, este evident că, instanţa va constata că nu au nici cea mai mică relevanță în privința susținerii unei suspiciuni rezonabile sau unei propuneri de arestare, nu se poate să se susțină într-o astfel de speță că procesul verbal de percheziție corporală şi procesul verbal de investigații în mediul online au vreo relevanță pentru a demonstra că acest om a trădat România. În întreg materialul de urmărire penală, nu se identifică vreo probă care să denote gestionarea, într-un mod fraudulos, a vreunor informații secrete de stat.
Relevant, este că din punct de vedere cronologic, la momentul actului de sesizare din oficiu, nu se cristaliza nimic, se poate observa conținutul procesului verbal de sesizare din oficiu al generalului de brigadă SRI, în care doar se expune suspiciunea. Ulterior acestui moment, se adresează autorităților române, autorităților din celelalte state și primesc relații de acolo. Nu a existat niciun moment în care vreuna dintre autoritățile, de orice natură ar fi ele, ale unui stat străin să înștiințeze statul român că vreun cetățean al său, ar fi întreprins orice acțiuni vătămătoare pentru interesele naționale ale statului român.
Dimpotrivă, acele autorități străine solicitate, au transmis niște informații faptice, referitoare la întâlniri, la petrecere de timp într-un bistro, la accesarea unor rețele publice de wifi, nicăieri în materialele de la autoritățile străine, nu se face vreo precizare că inculpatul prezentat astăzi pentru arestare ar fi întreprins orice fel de acțiune în mod concret care să vizeze statul român, iar nu alte state. (…) DIICOT nici aici nu face nicio distincție ca să lămurească actorii din cadrul judiciar, arătând de ce natură și de căror consecințe sau daune ar fi fost expuse interesele statului român prin prisma securității naționale.
Apreciază că într-o speță de trădare este un imperativ absolut, să știm exact la ce ne raportăm. Firesc ar fi ca într-o speță în care ne confruntăm cu o pedeapsă extrem de severă, închisoare de la 10 la 20 de ani, pentru trădare, să înțelegem cu toții la care anume din litere de la art. 17 s-ar încadra informațiile presupus a fi fost transmise sau cu privire la care s-a încercat transmiterea de către Balan Alexandru, pentru că numai așa se poate face o evaluare corectă asupra situației dânsului și a implicării și a activităților.
Solicită să se constate că în această speță nu este indicat de niciunul dintre serviciile implicate, nici măcar de serviciile statelor străine care au furnizat relații la cerere, vreo informație care în mod concret, o dată să fi vizat România și apoi să fi fost transmisă sau să se fi încercat transmiterea acestei informații anume, concrete, determinate de către inculpatul Bălan Alexandru.
Este importantă încadrarea riguroasă pe teza I sau pe teza a II-a din articolul 395 C.p., pentru că dacă pe teza finală persoana care este acuzată nu poate avea calitatea de a cunoaște informațiile, în cazul primei teze, transmiterea sau respectiv tentativa de transmitere, nu mai privește o persoană care să nu aibă calitatea de a cunoaște aceste informații, ci dimpotrivă se înțelege din analiza textului de lege că transmiterea, respectiv tentativa de transmitere, nu poate fi săvârşită decât de o persoană care avea calitatea și permisiunea de a cunoaște aceste informații care privesc statul român și securitatea statului român, informații secrete de stat ale statului român.
Posibilitatea de a le cunoaște în limitele legii, de a cunoaște aceste informații, nu se poate exercita decât dacă statul român acordă acces la informațiile de nivel clasificat în baza unei autorizații sau a unui certificat.
Altminteri, când s-a făcut referire că au fost întâlniri și discuții, în cooperare interstatală, pe când inculpatul Bălan avea calitate în serviciu special al Republicii Moldova, au fost astfel de întâlniri și cum se procedează în schimburile de informații dintre servicii, chiar SRI i-a dat acces, dar dacă a făcut-o, a făcut-o tot în baza legii române, care prevede că este posibilă asta în baza principiului necesității de a cunoaște.
Principiul necesității de a cunoaște aduce iarăși un imperativ în sensul că aceste informații nu sunt divulgate sau nu sunt făcute cunoscute persoanei care ia la cunoștință de ele, decât pentru că acesta trebuie să le cunoască, pentru a-și putea exercita funcția pe care o deține și activitatea sa. Aici este clar că statul român niciodată nu i-a dat inculpatului Bălan vreo autorizație sau vreo certificat de acces la informații clasificate.
Cu privire la materialul cu impact mediatic, arată că nu a mai întâlnit în cauze penale un material astfel întocmit căruia să se caute, să îi se dea o relevanță ca probatoriu. Relevanța mediatică se poate constata în ziua de astăzi ca inspirând reacții extrem de voluptoase din orice subiect”.
Conform documentului pe care Gândul îl deține în exclusivitate, în referatul cu propunere de arestare preventivă se menționează că, în perioada 2015-2017, în calitatea pe care o deținea în serviciu, ar fi participat și la întâlniri cu Serviciul Român de Informații, context în care ar fi intrat în posesia mai multor informații clasificate, conexe spațiului Federației Ruse, inclusiv din categoria unor proiecții ofensive asupra serviciilor secrete rusești.
Apărătorul lui Bălan a susținut în fața instanței că “nici măcar în această prezentare nu se arată cum ar fi impactat statul român acele informații, pentru că în rândul serviciilor de informații pot să existe sesizări, schimburi de informații care să folosească unor alte state, cum ar fi fost, de pildă, Republica Moldova.
Aducem la cunoștință prin SRI niște informații care pot fi valorificate în beneficiul Republicii Moldova, dar nu că ar fi fost de natură ele să submineze statul român într-un fel”.
Mai mult, apărarea a invederat judecătorului de drepturi și libertăți următoarele aspecte legate de informațiile primite de SRI și DIICOT depsre deplasările lui Alexandru Bălan și ce a făcut acesta în Ungaria, la Budapesta, după ce a tranzitat România.
„Se prezintă de către parchet o înșiruire de acte și fapte ale inculpatului Bălan Alexandru pe care instanţa ar trebuie să le circumscrie activității infracționale, respectiv că a intrat pe teritoriul României la data de 7 aprilie, a tranzitat teritoriul României pe parcursul nopții, a intrat în Ungaria și s-a deplasat în Budapesta, a avut acolo două întâlniri clandestine, se susține în referat, care s-au petrecut într-un apartament închiriat de Alexandru Bălan, închiriat cu datele sale, reale.
Într-un alt caz, a închiriat apartamentul cu modificarea ușoară a numelui Alex Belan, dar inserând datele reale ale pașaportului și data nașterii. Din diferite motive, și astăzi, cu toții căutăm să ne protejăm datele personale, poti să faci o rezervare pe booking, poate distorsionând ușor numele, dar în condițiile în care a prezentat seria de pașaport real și data nașterii, este cert că pentru orice autorităţi ale oricărui stat nu era niciun efort să identifice în mod absolut spontan, imediat și neîntârziat cine este persoana respectivă.
Se mai susţine, că ar fi stat în cadrul unei întâlniri 11 ore în data de 9 aprilie de la ora 11 dimineață și până la 22,30 iar în ziua următoare 10 aprilie ar mai fi rămas, încă 6 ore și cu toate acestea după 17 ore însumate ale acestor întâlniri mai întâi s-a susținut că a transmis informațiile după care s-a reconsiderat doar că ar fi avut tentativa de a le transmite fără să existe în probatoriu niciun element de diferențiere.
Cum nu a existat nici o probă că ar fi transmis, nu a existat nici o probă că ar fi existat tentativa, dar după 17 ore de întâlnire, mai reține DIICOT că a fost evident că deținea inculpatul Bălan o sumă considerabil mai mare în condițiile în care a schimbat la o casă de schimb 1.400 de euro. În opinia sa, suma de 1.400 de euro ar putea să pară, de la caz la caz ca fiind foarte mare, însemnată, însă cu siguranță n-ar părea tuturor mare și în niciun caz nu ar putea fi ea de natură să acrediteze ipoteza că pentru astfel de sume cineva își trădează țara și transmite sau caută să transmită informații secrete de stat ale patriei de care ține”.
“Se mai reţine în referatul cu propunere de arestare preventivă că cele două întâlniri operative din 2025 păstrează tiparul unei activități similare din luna mai 2024 şi dacă păstrează tiparul, instanţa trebuie să presupună că este rezonabil că și în privința unei întâlniri din 2024 tot asta s-a întâmplat și anume au fost discutate cel puțin sau negociate interese, secrete de stat ale României, însă nu rezultă de nicăieri chestiunea asta.
În seama unui tipar, se mai arată că în perioada 19-21.05.2024, la un apartament închiriat prin platforma Airbnb, situat pe aceea stradă, a fost cazată o persoană cu numele Alexandru Bălan, care a oferit pentru cazare o dată de naștere și un număr de pașaport neautentic.
Datele obținute ulterior se confirmă că Alexandru Bălan s-a aflat în Budapesta în perioada 19-21.05.2024. Aici e o persoană care figurează cu numele de Alexandru Balan, dar în materie de probatoriu, chiar dacă a fost în Budapesta, ca serviciu de intelligence, cuiva i-ar fi foarte ușor să creeze aparența că la o adresă anume figurează o persoană cu numele Alexandru Bălan și cu datele neautentice, pentru că ne subliniază organele de urmărire penală, împreună cu SRI, că de nivelul acesta ar fi agenții de informații atunci când vor să facă o operație clandestină.
Își dau un nume greșit, dar trec seria corectă a pașaportului, își dau alt nume greșit, dar folosesc cardul personal. (…) Solicită să se constate că alte măsuri de contrainformații nu se identifică aici. Nu găsim nimic complex, a folosit Wifi-ul din rețeaua publică.
Ceea ce este într-adevăr complex şi legendar, este modalitatea cum a fost Alexandru Balan adus în România, pe acest context al unui seminar la care a fost invitat ca speaker și da, a fost adus în România și a fost reținut de statul român. Se mai reţine în sarcina inculpatului că a accesat multiple case de schimb valutar respectiv 11 case de schimb valutar, la care până una-alta a schimbat tot în euro, din euro în euro, o sumă de 1.400”, a mai susținut apărătorul lui Bălan.
Acesta a solicitat judecătorului să se constate că nu există probe care să susțină această suspiciune pe care o caracterizează DIICOT ca fiind rezonabilă, că s-au gestionat la orice moment în contextul avut în vedere informații care să aibă caracter de secret de stat clasificate ca atare potrivit legislației române și care să fi vizat statul român, la niciun moment nu se identifică o astfel de informație, şi prin urmare să se respingă propunerea de arestare preventivă formulată de DIICOT, iar în condițiile în care se apreciază că se impune totuşi luarea unei măsuri preventive, apărarea a solicitat să se aibă în vedere o măsură mai blândă, respectiv controlul judiciar cu obligația eventual de a nu părăsi municipiul București.
Inculpatul Balan Alexandru, având ultimul cuvânt, a arătat instanței că, într-adevăr, a activat în cadrul Serviciului de Informație și Securitate până la nivel de conducere, spre deosebire de ceea ce a fost indicat de procuror, a avut o activitate ireproșabilă în cadrul instituției până la ieșirea la pensie.
“Acel decret prezidențial, dacă era studiat mai profund, a fost emis cu scopul acordării meritului militar pentru serviciul ireproșabil în S.I.S., pentru diverse operațiuni în contracararea serviciilor secrete străine și, nu în ultimul rând, a serviciilor secrete rusești”.
De asemenea, Balan a precizat că în toată această perioadă, a fost expus multiplelor pericole și riscuri, atât la nivel personal cât și familial. Din 2023 nu mai activează în acel serviciu şi a început să practice activități neguvernamentale.
În acest moment este expert în politici de securitate și în toată această perioadă de timp asistă şi este implicat activ în diverse forumuri internaționale cu participarea a mii de colegi, foști colegi de instituții guvernamentale și neguvernamentale, unde se discută aspecte legate de riscuri de securitate, nu atât asupra României, Republicii Moldova, Ucrainei, cât și a pericolelor de securitate globale, unde se face schimb de opinii, păreri.
Bălan a mai spus în fața judecătorul că deţine cetățenia română pe care a obținut-o doar din considerente ideologice, nu a avut acces la secrete de stat în România, nu a primit, nu a transmis, nu poate să înţeleagă cum ar fi putut transmite acest secret, nedeținând accesul la asemenea informații.
Din lista persoanelor din Belarus cu care se susţine că s-ar fi întâlnit, de la DIICOT a aflat, pentru prima dată a văzut lista cu toți patru, nu îi cunoaşte, nu i-a văzut niciodată și nici nu poate da detalii despre o eventuală întrevedere a lor. Totodată precizează că este căsătorit şi are trei copii care sunt în întreţinerea sa şi locuiesc împreună la Chişinău.
Prin ordonanța Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism-Structura Centrală din data de 21.07.2025 s-a dispus, în temeiul art. 305 alin.1 și 2 C.pr.pen., începerea urmăririi penale in rem sub aspectul comiterii infracțiunilor de trădare prin transmitere de informații secrete de stat, faptă prev. de art. 395 C.pen. și de constituire a unui grup infracțional organizat, faptă prev. de art. 367 alin.1, 2 și 3 C.pen.
Potrivit sesizării, din poziția de șef al Direcției Generale Contraspionaj a Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Moldova, și, ulterior, în calitate de director – adjunct al instituției, Alexandru Balan a participat la multiple activități de cooperare partenerială cu Serviciul Român de Informații, fie sub forma unor întâlniri cu reprezentanți ai mai multor unități din cadrul Serviciului Român de Informații, fie sub forma unor contacte telefonice bilaterale cu omologii săi.
Din cuprinsul actului de sesizare reiese că Alexandru BALAN a intrat pe teritoriul României pe 07.04.2025, în jurul orei 18:00, prin PTF Albița, într-un autobuz, înmatriculat cu numărul AMI986, la bordul căruia a tranzitat teritoriul României pe parcursul nopții. Pe 08.04.2025, în jurul orei 07:30, a intrat în Ungaria și s-a deplasat în Budapesta, la un apartament închiriat: „NOVA CITY”, situat pe str. …. Districtul 7. În zilele de 09 și 10.04.2025, Alexandru BALAN a realizat două întâlniri clandestine, în Budapesta, Ungaria, cu ofițeri din cadrul Comitetului Securității de Stat – KGB al Republicii Belarus (KGB-BY), respectiv cu numiții: V.V., M.D. și V.Y., care au sosit în Budapesta-Ungaria în data de 08.04.2025, cazându-se la Hotelul MARGARET THERMAL, în jurul orei 14:00. (Vol. 1, f.3-4)
“Concret, în data de 09.04.2025, cei trei ofițeri KGB-BY s-au deplasat la adresa din strada Szovetseg unde, în jurul orelor 11.00, numai V. V. a intrat neînsoțit în apartamentul închiriat de Alexandru BALAN, însoțitorii săi revenind la Hotel MARGARET THERMAL. La ora 22:30, după aproximativ 11 ore de la începutul întâlnirii cu Alexandru BALAN, V.V. a părăsit clădirea și a urcat în automobilul în care îl așteptau colegii săi, M.D. și V. Y., pe str. Wesselenyi utca. În ziua de 10.04.2025, după ora 12:00, ofițerii KGB-BY au părăsit hotelul MARGARET THERMAL și s-au deplasat din nou la adresa dinS…., unde V. V. a accesat neînsoțit clădirea, iar M.D. și V.Y. au revenit la hotelul în care erau cazați, după care, în jurul orei 18:00, aceștia l-au preluat pe V. V. de la adresa din S… În ziua de 11.04.2025, toți cei trei ofițeri KGB-BY au efectuat procedura de check-out și au părăsit teritoriul Ungariei către Austria, fără a efectua nicio oprire pe traseu.
După ambele întâlniri cu V.V., Alexandru BALAN a accesat multiple case de schimb valutar, fiind interesat și reușind, pe 11.04.2025, să schimbe bancnote de 100 EURO în bancnote de 200 EURO, context în care a fost evident că deținea o sumă considerabil mai mare decât cea schimbată pe modelul descris mai sus, respectiv 1400 EURO. S-a apreciat că acțiunile sale au demonstrat că a fost remunerat de ofițerul KGB-BY.
Ulterior, a mers la Aeroportul Internațional Ferenc Liszt din Budapesta și a călătorit către Bruxelles, la bordul cursei Wizzair W62283, care a decolat la ora 13:50. S-a considerat că cele două întâlniri operative din 2025 au păstrat tiparul unei activități similare din luna mai 2024”.
În ziua de 19.05.2024, ofițerii KGB-BY V.V., M.D.,V. Y. și S.B…., au accesat teritoriul Ungariei, călătorind către Budapesta, unde s-au cazat la Hotelul AQUINCUM (nu au avut o rezervare prealabilă și au achitat în numerar). În data de 20.05.2024, cei patru s-au deplasat aproape de centrul orașului Budapesta, pe str. Kirâly utca, unde, cel mai probabil, au fost implicați în derularea unei activități operaționale.
„Astfel, în perioada 19.05 – 21.05.2024, la un apartament închiriat prin platforma AirBnb, situat pe aceeași stradă, la adresa Kirâly utca nr. 87, a fost cazată o persoană cu numele Alexandru BALAN, care a oferit, pentru cazare, o dată de naștere și un număr de pașaport neautentice. Datele obținute ulterior au confirmat că Alexandru BALAN s-a aflat în Budapesta în perioada 19-21.05.2024. Alexandru BALAN a călătorit cu avionul, venind din Varșovia (cursa LOT531) pe 19.05.2024, iar pe 21.05.2024 a plecat către Tirana, tot cu avionul (cursa Wizzair W62233).
Pe 21.05.2024, în jurul orei 10.00, cei patru ofițeri KGB — BY s-au deplasat din nou pe strada Kirâly utca, unde au staționat aproximativ 45 de minute – activitate apreciată ca având rolul de a justifica prezența în aceeași zonă din ziua precedentă. După acel moment, cei patru ofițeri au părăsit Ungaria și s-au deplasat în Republica Cehă”.
Potrivit proceselor-verbale încheiate de ofițerii de poliție judiciară delegați în cauză, Alexandru BALAN figurează cu o mențiune de schimbare nume în data de 24.06.1999 din BĂLAN în BALAN și în prezent are emis pașaportul turistic numărul….., eliberat la data de 08.01.2024. (Vol. 1, f.9).
„În data de 07.04.2025 la ora 18:11:10, BALAN Alexandru a intrat în România prin Punctul de Trecere a Frontierei Albita, jud. Vaslui, ca pasager în autocarul marca SETRA, înmatriculat în Republica Moldova cu numărul de înmatriculare…..BALAN Alexandru s-a legitimat cu pașaportul turistic numărul AP0904319, emis de autoritățile din Republica Moldova.
În urma investigațiilor efectuate în mediul online de ofițerii de poliție judiciară delegați în cauză rezultă că pe pagina de internet a Registrului de Stat al actelor juridice din Republica Moldova a fost identificat decretul nr. 1966 din 17.03.2016, emis de Președintele Republicii Moldova, Nicolae TIMOFTI, prin care Alexandru BALAN se numește în funcția de director adjunct al Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Moldova. (Vol. 1, f.75-77).
La data de 21.07.2025 au fost întocmite ordine europene de anchetă către Ungaria (Vol. 1, f.16-22) și Cehia (Vol. 1, f.52-64) în vederea obținerii de date cu privire la persoanele implicate și infracțiunile cercetate.
Ca urmare a acestor solicitări, autoritățile judiciare din Cehia (Vol. 1, f.118-142) au comunicat date de interes pentru cauză, constând în:
· Cu privire la numitul Alexandru BALAN au transmis că nu dețin date referitoare despre călătoriile realizate pe teritoriul Republicii Cehe în anii 2024-2025 sau tranzitarea frontierei de stat a Republicii Cehe;
· Cu privire la numitul V. V. au transmis că acesta nu a fost înregistrat ca membru al misiunii diplomatice a Republicii Belarus, că nu dețin date referitoare la tranzitarea frontierei de stat a Republicii Cehe și despre mijloace de transport folosite, și că a fost cazat în mod repetat la hotelul MAMA SHELTER, situat la adresa din PRAGA, VELETRŽNÍ 1502/20, în următoarele date:
– de la 21.05.2024 la 22.05.);
– de la 11.04.2025 la 12.04.2025 …
– de la 13.02.2025 la 14.02.2025…
· Cu privire la numitul M.D. au transmis că din 02.07.2022 persoana este înregistrată ca și „consilier” al Ambasadei Republicii Belarus în Cehia și beneficiază de privilegii diplomatice și imunități recunoscute prin Convenția de la Viena privind relațiile diplomatice în categoria personal diplomatic. De asemenea autoritățile din Cehia au stabilit faptul că acesta este ofițer de informații al serviciului de informații KGB Belarus, iar la data de 22.11.2024 s-a declarat oficial la serviciul de informații și securitate din Republica Cehă ca reprezentant al KGB Belarus.
· Cu privire la numitul V.Y. au transmis că în perioada 06.08.2012 -14.08.2016 persoana a fost înregistrată ca și „consilier” al Ambasadei Republicii Belarus în Cehia. După data de 14.08.2016 această persoană nu mai beneficiază de privilegii și imunități diplomatice pe teritoriul Republicii Cehe.
Referitor la tranzitarea frontierei de stat a Republicii Cehe și despre mijloace de transport folosite, autoritățile din Cehia au comunicat că acesta a efectuat următoarele deplasări:
– Pe calea aerului: sosire la aeroportul Ruzyně în data de 12.03.2013, numărul pașaportului.., numărul vizei 1…;
– Pe calea aerului: sosire la aeroportul Ruzyně în data de 04.10.2017, numărul pașaportului…, numărul vizei 008…;
– Pe calea aerului: plecare de pe aeroportul Ruzyně în data de 06.10.2017, numărul pașaportului…, numărul vizei 008…;
– Pe calea aerului: sosire la aeroportul Ruzyně în data de 21.02.2018, numărul pașaportului…, numărul vizei 09…
– Pe calea aerului: sosire la aeroportul Ruzyně în data de 25.04.2018, numărul pașaportului…, numărul vizei O9…
– Pe calea aerului: plecare de pe aeroportul Ruzyně în data de 27.04.2018, numărul pașaportului…, numărul vizei nu este menționat.
Referitor la călătoriile (și cazările) realizate pe teritoriul Republicii Cehe în anii 2024-2025, autoritățile din Cehia au comunicat că acesta a efectuat următoarele călătorii, fiind cazat în mod repetat la hotelul MAMA SHELTER, situat la adresa PRAGA, VELETRŽNÍ 1502/20, la următoarele date:
– de la 11.04.2025 până la 12.04.2025 (scopul turism, nr. Pașaport…;
– de la 13.02.2025 până la 14.02.2025 (scopul turism, nr. pașaport …)
– de la 21.05.2024 până la 22.05.2024 (scopul turism…)· Cu privire la numitul S.B. au transmis că acesta nu este și în trecut nu a fost înregistrat ca membru al misiunii diplomatice a Republicii Belarus în Cehia.
Referitor la călătoriile (și cazările) realizate pe teritoriul Republicii Cehe în anii 2024-2025, autoritățile din Cehia ne-au comunicat că acesta a fost cazat la hotelul MAMA SHELTER, situat la adresa PRAGA, VELETRŽNÍ 1502/20, în perioada 21.05.2024 – 22.05.2024 (scopul turism,…)
Astfel, numiții V.V, M.D., V.Y.și S.B. au fost cazați la hotelul MAMA SHELTER din Praga în următoarele perioade:
– De la 13.02.2025 până la 14.02.2025 în hotelul menționat au fost cazate persoanele: V. V., V.Y, împreună cu o altă persoană cu numele D.Pavel, născut la ….,cetățean din Belarus, posesor al pașaportului diplomatic…;
– De la 21.05.2024 până la 22.05.2024 în hotelul menționat au fost cazate persoanele: S.B., V.Y. și V.V.;
– De la 11.04.2025 până la 12.04.2025 în hotelul menționat au fost cazate persoanele: V.V. și V.Y.
Din docuemtele DIICOT reies detalii extrem de interesante legate de modul în cate și-au desfăzurat anumite operațiuni secrete cei patru ofițeri ai KGB –Belarus.
“În ceea ce privește răspunsul autorităților judiciare din Ungaria (Vol. 1, f.93-105), acestea au comunicat faptul că: M.D., V.Y., S.B. și V.V., identificați ca ofițeri ai KGB Belarus, au intrat pe teritoriul Ungariei pe data de 19 mai 2024 cu scopul desfășurării unei operațiuni specifice unui serviciu secret. Aceștia au folosit un autoturism marca Hyundai Tucson de culoare gri grafit, cu număr de înmatriculare diplomatic ceh …, aflat în folosința lui M.D., care făcea parte din personalul misiunii diplomatice a Ambasadei Belarusului din Praga și care a fost de asemenea identificat ca ofițer al KGB Belarus. După sosirea în Ungaria, ofițerii KGB Belarus s-au cazat la hotelul The Aquincum din Budapesta (1036 Budapesta, Árpád fejedelem útja 94, redenumit între timp Verdi Budapest Aquincum), fără rezervare prealabilă, achitând costul camerelor în numerar. La check-in s-au identificat cu pașapoarte diplomatice belaruse, având următoarele numere de documente:
„În timpul șederii lor la Budapesta, în data de 20.05.2024, au desfășurat o întâlnire conspirativă cu Alexandru BALAN, persoană cu dublă cetățenie română și moldovenească, la adresa 1077 Budapesta – sector VII, strada Király nr. 87, locație închiriată prin AirBnb de acesta. În legătură cu datele rezervării s-a constatat că Alexandru BALAN a furnizat date fictive în momentul efectuării rezervării prin AirBnb.
Datele fictive furnizate în momentul rezervării sunt: Alexandr Balan (născut în Warsom, la 25….., număr de pașaport: 6…), iar datele reale ale persoanei identificate sunt: Alexandru BALAN (născut la …număr de pașaport: …. Potrivit procesului verbal încheiat de ofițerii de poliție judiciară delegați în cauză, acest pașaport a fost utilizat de către BALAN Alexandru pentru a intra/ieși din România în perioada 02.05.2022-11.03.2025. Alexandru BALAN a sosit la Budapesta pe 19.05.2024, din Tallinn, prin Varșovia, cu zborul LO-531.
Pe data de 21.05.2024, ofițerii KGB Belarus menționați mai sus au părăsit teritoriul Ungariei.
Ulterior, la aceeași dată, Alexandru BALAN a călătorit la Tirana cu zborul WizzAir W6 2233.
La data de 08.04.2025, trei ofițeri KGB Belarus respectiv: M.D., V.Y. și V.V. au intrat din nou pe teritoriul Ungariei cu același autovehicul menționat anterior. Aceștia s-au cazat la hotelul Ensana Thermal Margitsziget (1007, Budapesta – Insula Margareta), folosind aceeași metodă ca și în vizita anterioară, fără rezervare prealabilă, achitând costul cazării în numerar.
Tot în data de 08.04.2025, Alexandru BALAN a intrat pe teritoriul Ungariei cu autocarul de transport internațional înmatriculat în Republica Moldova cu numărul AMI-986, circulând pe ruta Republica Moldova – România – Ungaria și a călătorit la Budapesta.
Acesta s-a cazat la un apartament închiriat, situat la adresa 1074 Budapesta, strada S… Apartamentul a fost rezervat prin platforma Booking.com, iar în momentul rezervării a furnizat numele fictiv Alex Belan, însă a introdus data reală a nașterii și numărul real al pașaportului. A comunicat cu furnizorul cazării prin adresa de e-mail …Potrivit procesului verbal încheiat de ofițerii de poliție judiciară delegați în cauză cu verificările efectuate în bazele de date, acea adresa de email a fost furnizată de Alexandru BALAN în relația cu mai multe unități bancare din România în perioada 15.07.2022-15.08.2025”.
“La data de 09.04.2025, Alexandru Balan s-a deplasat la locația Brácsa Bistro, situată la adresa strada Dohány nr. 84, sector VII, unde a luat micul dejun și a efectuat mai multe apeluri telefonice folosind rețeaua Wi-Fi publică a restaurantului. Pe parcursul șederii în Budapesta, acesta a revenit de mai multe ori în această locație pentru efectua apeluri telefonice folosind rețeaua Wi-Fi publică, pentru a-și asigura conspirativitatea comunicărilor și a celorlalte activități efectuate utilizând traficul de date al acestei rețele de acces la internet.
În cursul aceleași zile, la ora 10:37, cei trei ofițeri KGB Belarus au plecat cu autovehiculul Hyundai Tucson, cu numărul de înmatriculare diplomatic ceh 05…. și s-au deplasat la adresa S…, unde Alexandru BALAN avea închiriat un apartament, iar la ora 11:17, V.V. a intrat singur în imobil. Ulterior, M.D.și V.Y.au cumpărat mâncare la pachet dintr-un restaurant, pe care la ora 13:16 i-au înmânat-o lui V.V., care a ieșit din clădirea de pe strada S.., iar ulterior a intrat în același imobil. În continuare, M.D.și V.Y. s-au întors la hotel, de unde nu au mai ieșit până la ora 22:12 când s-au deplasat cu același autoturism pe strada Wesselényi, în apropiere de strada S….
La ora 22:30, V.V.a ieșit din clădirea de pe strada S…., a mers pe jos până la colegii săi, iar cei trei ofițeri s-au întors împreună la locul de cazare cu autoturismul lor.
Astfel, în data de 09.04.2025, V.V. a petrecut un timp de 10 ore și 55 minute în intervalul orar 11:17 – 22:12 la adresa din strada S…, imobil în care Alexandru BALAN avea închiriat un apartament, interval de timp în care Alexandru BALAN nu a părăsit apartamentul”.
„În dimineața zilei de 10.04.2025, la ora 09:35, Alexandru BALAN a ieșit din locuința sa și s-a deplasat pe jos până la restaurantul Brácsa Bistro, unde a efectuat un apel telefonic în fața intrării, utilizând rețeaua publică Wi-Fi din acea locație. Ulterior, în intervalul orar 09:56 și 11:33, acesta a intrat în 11 case de schimb valutar diferite, manifestând în mai multe locuri un comportament conspirativ, petrecând câteva minute în interior și observând trecătorii de pe stradă, ca o măsură de contrafilaj.
Pe baza imaginilor obținute, într-una dintre casele de schimb a schimbat 1500 de euro, sumă formată din 15 bancnote de 100 euro în 5 bancnote de 200 euro și 1 bancnotă de 500 euro. Ulterior, s-a întors în fața restaurantului Brácsa Bistro, unde a folosit pentru câteva minute telefonul mobil, conectându-se din nou la rețeaua Wi-Fi publică, iar la ora 11:33 s-a întors la locuința sa de pe strada S….
În aceeași zi, pe 10.04.2025, ofițerii KGB Belarus au cumpărat mâncare la pachet, apoi la ora 12:07 s-au deplasat cu același autovehicul pe strada S…. La ora 12:16, V.V. a intrat în clădirea de la nr. 27 cu mâncarea cumpărată anterior, iar ceilalți doi ofițeri s-au întors la hotel.
La ora 17:39, cei doi ofițeri au plecat din nou în direcția străzii Szövetség, unde au ajuns la ora 18:09 și au parcat. La scurt timp după aceea, Vladimir Varazhbitau a ieșit de la adresa S….”
Astfel, în data de 10.04.2025, V.V. a petrecut un timp de aproximativ 6 ore, în intervalul orar 12:16 – 18:10, la adresa din strada S…, imobil în care Alexandru BALAN avea închiriat un apartament, interval de timp în care Alexandru BALAN nu a părăsit apartamentul.
La 30 de minute după plecarea ofițerilor KGB Belarus, Alexandru BALAN a ieșit din clădirea de pe strada S…și a explorat centrul orașului Budapesta, uneori pe jos, alteori folosind mijloacele de transport în comun, desfășurând activități de auto-verificare și contrafilaj. Într-unul dintre locuri a folosit cu siguranță serviciul Wi-Fi gratuit pentru a efectua apeluri telefonice. După aceea, s-a întors la locuința sa. Pe tot parcursul deplasării, a manifestat un comportament conspirativ.
În dimineața zilei de 11.04.2025, ofițerii KGB Belarus au făcut check-out-ul din hotel și au părăsit teritoriul Ungariei în direcția Austriei, fără opriri.
În cursul aceleași zile, Alexandru BALAN a ieșit din clădirea de pe strada S…, a intrat într-o casă de schimb valutar, unde a schimbat suma de 1400 euro, respectiv 14 bancnote de 100 euro în 7 bancnote de 200 euro. Ulterior, s-a deplasat cu mijloacele de transport în comun către Aeroportul Internațional Liszt Ferenc, de unde, la ora 13:50, a călătorit spre Bruxelles cu zborul WizzAir W62283”.
Prin ordonanța Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism-Structura Centrală din data de 01.09.2025 s-a dispus, în temeiul art. 305 alin.3 C.pr.pen., efectuarea în continuare a urmăririi penale față de numitul BALAN Alexandru, fiul lui…, născut la data de….., fără carte de identitate valabilă, fără domiciliu valabil în România, cu privire la săvârșirea infracțiunii de trădare prin transmitere de informații secrete de stat, în formă continuată, prin săvârșirea de acte materiale repetate, în baza unei rezoluții infracționale unice, faptă prev. de 395 C.pen. cu aplic. art. 35 alin.1 C.pen. La data de 03.09.2025 a fost întocmită o cerere de comisie rogatorie către autoritățile judiciare din Republica Moldova în vederea obținerii mandatelor de percheziție domiciliară și efectuării perchezițiilor domiciliare la imobilele unde locuiește și la imobilele folosite de către suspectul Alexandru BALAN. Judecătoria Chișinău a emis mandatele de percheziție domiciliară în dosarul nr. 11-5351/2024 1-25127514-12-11-05092025-2, la două adrese din Chișinău.
“Cu ocazia efectuării perchezițiilor domiciliare, au fost identificate și ridicate în vederea continuării cercetărilor mai multe bunuri și sisteme informatice. Totodată, s-a precizat că o parte din dispozitivele informatice ridicate erau protejate în vederea depistării prin scanare, fiind introduse de către inculpat într-o pungă Faraday. (Vol. 2, f.12-13, 23-26 și 33-36). De asemenea, la data de 05.09.2025, a fost emis un mandat de aducere pe numele suspectului BALAN Alexandru.
Cu ocazia punerii în aplicare a mandatului de aducere menţionat mai sus, la data de 08.09.2025, s-a procedat la efectuarea unei percheziții corporale, iar asupra suspectului BALAN Alexandru a fost identificat un telefon mobil marca Apple, model….Totodată, la data de 08.09.2025 și data de 09.09.2025, prin ordonanțele Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism cu nr. 2650/19/P/2025, a fost autorizată măsura supravegherii tehnice constând în accesarea sistemelor informatice identificate la data de 08.09.2025 atât asupra suspectului BALAN Alexandru, cât și în locuințele folosite de acesta. (Vol. 2, f.5-8 și 39-44), fiind întocmite procese-verbale cu rezultatul activităților …”
Până la acest moment nu a putut fi realizată activitatea de analiză a rezultatului obținut în urma accesului la sistemele informatice, întrucât au fost ridicate un număr mare de dispozitive la perchezițiile domiciliare desfășurate în Republica Moldova, multe dispozitive și fișiere din acestea fiind criptate.
Adus la sediul DIICOT, i-a fost adusă la cunoștință învinuirea, dar Alexandru Bălan a refuzat să dea declarație. A fost reținut în data de 09.09.2025 petru 24 de ore.
“Din analiza materialului probator administrat în cauză a reieșit necesitatea schimbării încadrării juridice reținută inițial față de suspectul BALAN Alexandru, C.N.P. 1780601436016, din infracțiunea de trădare prin transmitere de informații secrete de stat, faptă prev. de art. 395 C.pen., cu aplic. art. 35 alin.1 C.pen., în infracțiunea de tentativă la trădare prin transmitere de informații secrete de stat, faptă prev. de art., faptă prev. de art. 32 alin.1 din C. Pen. rap. la art. 395 C.pen. cu aplic. art. 35 alin.1 C.pen.”
În motivarea deciziei prin care s-a emis mandatul de arestare, judecătorul CAB a menționat, printre altele, următoarele aspecte:
„Analizând dispoziţiile succesive al legiuitorului naţional pertinente în materia arestării preventive, respectiv cele înscrise în art. 202 alin. 1 Cod procedură penală referitor la scopul măsurilor preventive, precum şi în art. 223 alin. 2 Cod procedură penală, cu luarea în considerare a naturii infracţiunii imputate, respectiv tentativă la trădare prin transmitere de informații secrete de stat, expres prevăzută de legiuitor ca autorizând arestarea prejudiciară, cât şi a circumstanţelor faptice şi personale ale inculpatului, judecătorul de drepturi şi libertăţi constată că suntem cel puţin în prezenţa acelui set minim de informaţii cerut şi de CEDO, ce legitimează ingerinţa autorităţii judiciare în dreptul inculpatului la libertate.
Măsura arestării preventive este proporţională cu gravitatea acuzaţiilor penale aduse şi, totodată, necesară la acest moment procesual pentru buna derulare a procesului penal şi înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică. Noţiunea de ordine publică are un caracter complex care include o varietate de reguli ce se referă la situaţii de fapt care trebuie realizate, mijloacele ce trebuie puse în acţiune pentru a proteja drepturile şi interesele cetăţenilor, avutul public şi privat, precum şi celelalte valori sociale ocrotite de lege. Dincolo de aspectul factual, existenţa motivelor plauzibile de a bănui că inculpatul ar fi comis infracţiunea de care este acuzat, impune în sensul art. 5 paragraf 1 lit. c) din Convenţia Europeană, ca faptele invocate să poată fi, în mod rezonabil, încadrate într-unul din textele Codului penal care incriminează anumite tipuri de comportament, ceea ce s-a şi realizat în prezentul dosar. (…) În cazul de faţă, probele din care rezultă pericolul concret pentru ordinea publică sunt cele administrate până în prezent, pe baza cărora s-a pus în mişcare acţiunea penală împotriva inculpatului sub aspectul săvârşirii infracţiunii de tentativă la trădare prin transmitere de informații secrete de stat. Din interpretarea acestor probe s-a dedus reacţia declanşată de fapta care i se impută, de indignare, de dezaprobare, de insecuritate publică”(…)
Judecătorul reţine susţinerile procurorului care a întocmit propunerea de arestare preventivă, referitor la gravitatea concretă a faptei reținute în sarcina inculpatului, apreciind că sunt îndreptățite și că, de asemenea, sunt pertinente aprecierile procurorului de caz care a arătat că prezervarea ordinii publice este un element pertinent şi suficient pentru privarea de libertate a unei persoane, dacă se bazează pe fapte de natură să arate că lăsarea în libertate a respectivei persoane ar tulbura în mod real ordinea publică. (…) Argumentele invocate de apărătorii aleşi ai inculpatului referitoare la lipsa probelor sau neindicarea în concret a informațiile transmise de către inculpat, nu sunt de natură a stabili că soluţia ce trebuie pronunţată în cauză ar fi una de respingere a propunerii de arestare preventivă.
Pe de o parte, în această fază procesuală necesară este existenţa suspiciunii rezonabile (art. 223 C.proc.pen.), analizate pe larg anterior (în opinia judecătorului de drepturi şi libertăţi fiind îndeplinită condiţia suspiciunii rezonabile), şi nu existenţa probelor necesare pronunţării unei hotărâri de condamnare sau inventarierea exhaustivă a conținutului informativ.
(…) Judecătorul de drepturi și libertăți reține că apărarea inculpatului potrivit căreia organele de urmărire penală nu au indicat obiectul material al infracţiunii, respectiv caracterul informațiilor pe care inculpatul Balan Alexandru le-ar fi furnizat ofițerilor de informații din cadrul Comitetului Securității de Stat – KGB al Republicii Belarus, nu corespunde realității, având în vedere că atât în cuprinsul ordonanței de punere în mișcare a acțiunii penale din data de 10.09.2025 (Vol. 2, f. 58-66 d.u.p.), cât și în cuprinsul referatului cu propunere de arestare preventivă, la filele 9-10, se precizează expres și se analizează în mod detaliat caracterul informațiilor ,,secret de stat” ce au făcut obiectul întrevederilor dintre inculpat și agenții străini”.
Judecătorul CAB a apreciat că inculpatul are abilități caracteristice instruirii unui ofițer de informații și tot ce a făcut duce la concluzia că ar avea metode prin care să se sustragă de la urmărirea penală dacă nu ar fi arestat preventiv, iar luarea măsurii de control judiciar ar fi insuficientă.
“(….) În acest sens, judecătorul reține că există un risc ridicat de sustragere a inculpatului de la urmărirea penală, având în vedere calitatea acestui de fost ofițer de informații de rang înalt ce deține cunoștințe avansate de contrafilaj și tehnici de evitare a supravegherii, experiența și rețeaua sa de contacte internaționale, faptul că acesta are dublă cetățenie, mobilitate transfrontalieră, nu are un domiciliu valabil în România, folosește identități fictive la rezervările cazărilor, existând astfel posibilitatea reală și imediată de a părăsi teritoriul României, folosind documente multiple de călătorie, ceea ce face ca obligația de a nu depăși anumite limite teritoriale să fie extrem de ușor de încălcat, are acces la acoperiri diplomatice (contacte cu agenți KGB Belarus ”acreditați” în Cehia, care beneficiază de privilegii diplomatice și imunități recunoscute prin Convenția de la Viena privind relațiile diplomatice în categoria personal diplomatic).
De asemenea, natura clandestină și transnațională a conduitei inculpatului îi permite acestuia perpetuarea și comunicarea cu agenți străini chiar din domiciliu sau a unor canale indirecte (curieri, dispozitive ascunse sau prin intermediul comunicațiilor criptate, pe care acesta le utilizează și care au fost descoperite cu ocazia perchezițiilor domiciliare desfășurate în Republica Moldova). În contextul spionajului, chiar și un simplu mesaj transmis poate compromite securitatea națională, ceea ce face ineficientă măsura preventivă a arestului la domiciliu.
Măsura preventivă a controlului judiciar este insuficientă, întrucât nu împiedică contactele criptate, deplasările neautorizate (posibilitatea de a părăsi țara pe rute ocolitoare, supravegherea electronică fiind vulnerabilă în raport cu expertiza tehnică și conexiunile unui fost șef al Direcției Generale Contraspionaj a Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Moldova și director – adjunct al instituției), compromiterea surselor operative și nici influențarea probelor prin interpuși, având în vedere contactele sale în mediul de intelligence, precum și resursele financiare obținute prin activități clandestine, existând riscuri reale de compromitere a investigațiilor.
Un asemenea profil face ca simpla obligație de prezentare periodică la organul judiciar să nu garanteze controlul efectiv asupra conduitei inculpatului. Inculpatul a acționat deja în afara teritoriului național, în întâlniri conspirative cu ofițeri străini. Există un risc obiectiv ca, în lipsa arestării preventive, să încerce părăsirea teritoriului și contactarea din nou a agenților străini.
Nu în ultimul rând, în percepția colectivă, lăsarea în libertate a inculpatului ar crea o reacție socială negativă și îndoială privind capacitatea statului de a-și proteja ordinea constituțională. Or, organele judiciare sunt îndreptățite să intervină ferm atunci când există indicii privind activități clandestine de spionaj desfășurate în favoarea unor puteri străine, întrucât acestea amenință însăși suveranitatea și securitatea democratică.
Aspectele expuse anterior cu privire la starea de pericol pentru ordinea publică reliefată de persoana inculpatului conduc la concluzia că luarea măsurii arestării preventive se impune cu necesitate, astfel încât urmărirea penală să fie finalizată în cel mai scurt timp, evitându-se riscul sustragerii acestuia de la procedurile ce desfășoară în privința sa, aceasta fiind singura măsură capabilă să neutralizeze, imediat și efectiv, riscurile identificate, raportat la gravitatea excepțională a acuzației și la interesul public superior (protecția securității naționale) (…)”.
Foto: Mediafax
RECOMANDAREA AUTORULUI:
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2Fsfm%2F2025%2F12%2F1738660745%2F2db4ae76f339d3b5adf7e6c9863ff312-t.png)
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2Fsfm%2F2025%2F12%2F1576590984%2F13f521d2468c42beae7b5057821a355e-t.jpg)
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2Fsfm%2F2025%2F12%2F1576590920%2Fa90e02507f25b7a4e116c33cbc9d399c-t.png)
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2Fsfm%2F2025%2F12%2F1576590664%2F8563e490f8ab627086e9dde0cb9d95c4-t.jpg)
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2Fsfm%2F2025%2F12%2F1608198304%2F74dd8a87e88ce85951ff6dc7876df17f-t.jpg)
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2Fsfm%2F2025%2F12%2F1585817475%2Fe3060ed63af43415e68e968887af0c6a-t.jpg)
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2F%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F12%2Ftransportation-2025-03-16-03-26-12-utc-1280x853.jpg)
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2F%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F12%2Fdani-mocanu-bar-italia.jpeg)
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2F%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F12%2Fwhatsapp-image-2025-12-03-at-16-10-44-1.jpeg)
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2F%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F12%2F2-romanii.jpeg)
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2F%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F12%2Fganj-victima.jpeg)
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2F%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F12%2Fionut-mosteanu-studii.jpg)
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2F%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F12%2Fprotectie-georgescu.jpeg)
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2Fsfm%2F2025%2F07%2F1741781337%2F55b73b36b46001deafe55c610b2ca74c-t.jpg)
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2Fsfm%2F2025%2F12%2F1658491671%2F9dcb0fd5326f1685b909211977591a1a-t.jpg)
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2Fsfm%2F2025%2F12%2F1576590808%2F9b16db27735692fd6c60308affb09c77-t.jpg)
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2Fsfm%2F2025%2F11%2F1592228965%2Fd88d3ac440f2426d665f2dec048794c3-t.jpg)
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2Fsfm%2F2025%2F12%2F1723469374%2F25c49ed9b9c4f6100a169c7f64bf4338-t.png)
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2Fsfm%2F2025%2F05%2F1741781353%2Fef44fd1703ebecb16fc11e6884897650-t.jpg)
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2Fsfm%2F2025%2F12%2F1710250938%2F62c802df2250c62b237592d8c6223b60-t.jpg)
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2Fsfm%2F2025%2F12%2F1576590808%2F2067cf6aaab01cb4d48399fabca9112f-t.jpg)
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2Fsfm%2F2023%2F11%2F1576590698%2F715050791c680c518054354f939709bf-t.jpg)
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2F%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F12%2Fbuzoianu-1280x648.png)
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2F%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F12%2Fscreenshot-2025-12-04-225044.png)
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2F%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F12%2Fucraina-razboi-demografie-scaderea-populatiei.jpg)
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2F%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F12%2Fcaptura-de-ecran-din-2025-12-04-la-22-14-20-1280x809.png)
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2F%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F12%2Fmerry-christmas-2024-12-06-01-11-08-utc-1280x853.jpg)
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2F%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F12%2Fscreenshot-2025-12-04-220618.png)