5G, o nouă tehologie pentru unii, o problemă financiară pentru români

Redactor:
Dorin Oancea
5G, o nouă tehologie pentru unii, o problemă financiară pentru români
Undeva la jumătatea lunii august 2016 companiile Ericsson, SK Telecom și Deutsche Telekom încheiau un parteneriat pentru lansarea primei rețele de test 5G transcontinentale. Rețeaua urma a fi lansată în Coreea de Sud și Germania.

Liderii celor trei companii erau optimiști la acel moment, vorbind de servicii create și optimizate special pentru nevoile individuale ale clienților, la scară globală, de o calitate excelentă a serviciilor la nivel globalprecum și de servicii inovatoare care vor putea fi folosite la nivel mondial.

De atunci dezvoltarea rețelelor de comunicații de generația a cincea a urmat un parcurs care a inclus în lume o serie de aspecte tehnice și de securitate, în timp ce în România introducerea 5G a devenit mai degrabă o problemă financiară, licitația de atribuire a licențelor fiind văzută ca o soluție pentru echilibrarea bugetului de stat.

Înainte de orice, ce ar trebui să aducă nou 5G? Viteze: downloadul și browsingul ar trebui să fie de 10 până la 20 de ori mai rapide, realitatea virtuală și cea augumentată ar putea fi disponibile oricând, orașele ar deveni inteligente, intenet of things la îndemâna oricui, roboții și automobilele vor comunica între ele. Dar va trebui ca utilizatorii să își schimbe telefoanele, iar serviciile s-ar putea dovedi mai scumpe.

Și tot între 2016 și 2019, 5G s-a transformat dintr-un serviciu tehnic într-o problemă de securitate națională, după ce Statele Unite au acuzat compania Huawei că spionează prin intermediul echipamentelor furnizate și a recomandat aliaților să renunțe la utilizarea acestora. Unele state au procedat așa, cum ar fi cazul Australiei, în timp ce oficialii de la Bruxelles au dezvăluit, la finele lunii martie, un plan destinat tuturor țărilor din cadrul Uniunii Europene pentru contracararea potențialelor riscuri de securitate ale noilor rețele 5G. Concret, cele 28 de state din cadrul Uniunii Europene au la dispoziție trei luni pentru a efectua evaluări naționale privind riscurile, iar apoi alte 15 luni pentru a acționa în sensul înăspririi standardelor europene pentru protejarea infrastructurii esențiale de comunicații.

Recomandarea a fost formulată în contextul în care Uniunea Europeană a lansat o serie de proceduri pentru licitații în domeniul tehnologiei 5G. „Tehnologia 5G va transforma economia noastră și societatea, deschizând oportunități masive pentru cetățeni și companii. Dar nu putem accepta aceste activități fără a avea securitate totală. Trebuie să luăm în serios aceste riscuri și trebuie să ne grăbim”, a declarat Andrus Ansip, vicepreședinte al Comisiei Europene responsabil de Piața unică digitală.

Comisia Europeană le-a cerut statelor membre UE să efectueze evaluările de securitate națională în cazul rețelelor 5G până la sfârșitul lunii iunie, ținând cont de „riscurile asociate comportamentului furnizorilor sau operatorilor, inclusiv din țări terțe”.

Aceste rezultate vor fi utilizate pentru elaborarea unei evaluări la nivelul Uniunii Europene până în octombrie 2019 și pentru stabilirea măsurilor de contracarare până în decembrie 2019. Statele membre vor trebui să decidă până în octombrie 2020 dacă sunt necesare măsuri suplimentare. Un calendar mult prea relaxat, spun specialiștii. Matthew Howett, fondatorul companiei de cercetare Assembly, a declarat: „Se poate înțelege de ce vor un cadru comun, dar este amuzant acel calendar. Nu are nicio logică. Suntem într-o competiție mondială pentru lansarea acestei tehnologii. Calendarul este incompatibil cu celălalt obiectiv al UE – de a fi lider în domeniul 5G”.

Compania Huawei a salutat abordarea „obiectivă și proportionată” a Comisiei Europene privind standardele de securitate în domeniul 5G. „Huawei înțelege preocupările de securitate pe care le au autoritățile europene de reglementare. Menținem angajamentul ferm de a continua să colaborăm cu toate organismele de reglementare și cu partenerii pentru a face un succes instalarea tehnologiei 5G în Europa”, a declarat pentru FT Abraham Liu, reprezentantul Huawei la instituțiile europene.

În România aspectele tehnice par să fie mai puțin importante pentru autorități, care pun accent pe dimensiunea financiară a licitației 5G. Astfel, bugetul pentru acest an prevede venituri excepționale de 2,1 miliarde de lei din închirierea benzilor de frecvență 5G, un nivel semnificativ superior față de cel avut în vedere în varianta inițială a bugetului aferent anului anterior, care evalua aceste venituri la 1,3 miliarde de lei. Consiliul Economic și Social remarca că este foarte probabil ca taxarea suplimentară a sectorului telecom prin OUG nr. 114/2018 și OUG 19/2019 să fie de natură să facă problematică obținerea acestor venituri, având în vedere posibilele reevaluări ale planurilor de expansiune de către operatorii din domeniu.

După apariția OUG 114 care introduce o taxă pe cifra de afaceri a companiilor din telecom, acestea au anunțat atât majorări de tarife, cât și posibilitatea de a nu participa la licitația privind tehnologia 5G care urmează a avea loc în acest an. Miroslav Majoros, CEO al grupului Telekom România, a fost printre primii care a avansat ideea că o investiție ar fi greu de justificat, analizând costul potențial al participării la licitație în condițiile create de OUG 114/2018 (nemodificată la momentul declarației). „În mod normal la aceste licitații se vând licențe radio pe o perioadă de 15 ani. Și atunci îți faci calcule, un plan de business pe 15 ani – iar noi înțelegând piața locală, știind gradul de competiție, cunoscând situația de ansamblu de pe piață estimăm că în aceste condiții sunt foarte multe semne de întrebare în legătură cu beneficiul unei asemenea investiții”, a declarat Majors.

Întrebat dacă Telekom își permite să nu participe la licitația 5G, șeful Telekom a răspuns că grupul nu se poate arunca într-o licitație dacă planul de business nu are sens. „Ne-am putea permite să ne aruncăm într-o licitație care ar însemna o pierdere sigură? Suntem într-un business financiar, nu suntem o organizație caritabilă. Desigur ne putem imagina că în mod potențial condițiile vor fi foarte defavorabile. Și vreau să spun foarte nefavorabile. Atunci nu vom participa. Eu sper cu tărie că vor fi condiții rezonabile la licitație, așa cum au fost în cele mai multe țări europene”.

Și asociația Romanian Business Leaders a avut o poziție asemănătoare. Dragoș Roșca, președintele asociației, aprecia recent că firmele din telecomunicații și-ar putea reconsidera investițiile în noile rețele 5G, care ar reprezenta acum pentru economie ce a însemnat introducerea fibrei optice în urmă cu 15 – 20 de ani: dezvoltarea infrastructurii IT, care, alături de facilitățile fiscale pentru companiile de specialitate, au dus la dezvoltarea sectorului care asigură acum în jur de 10% din PIB.

Ministrul Comunicațiilor Alexandru Petrescu s-a declarat, totuși, optimist, vorbind de un acord cu operatorii telecom și o licitație pe 5G în condiții bune. Într-un interviu acordat MEDIAFAX în martie ministrul vorbea de intenția este de a organzia licitația pentru 5G la sfârșitul anului 2019, iar neînțelegerile cu unii jucători pe piață să poată fi rezolvate prin negocieri. „Intenția certă este de a avea această licitație pentru 5G la sfârșitul anului 2019. Eu cred că 5G constituie un punct de cotitură în industria comunicațiilor din lume, nu doar la nivelul Uniunii Europene. Pe de altă parte, Ordonanța are două component foarte importante și ele sunt distincte. Prima componentă este de a identifica un punct de echilibru între profitul obținut de operatorii din piața de telefonie mobilă și capitalul pe care statul îl colectează la bugetul de stat din prisma activităților”, a declarat ministrul Comunicațiilor.

La rândul său ANCOM apreciază că instalarea și utilizarea rețelelor 5G în România va duce la crearea a 252.000 de locuri de muncă și va avea un efect de multiplicare de 4,7 miliarde euro, conform Strategiei 5G pentru România. Într-o altă abordare de analiză prospectivă, transformarea mijlocită de investițiile în IoT și digitalizarea industrială în România vor aduce creșteri semnificative ale cifrei de afaceri din industrii inteligente, de la 3,7 miliarde dolari în 2020 la 9 miliarde dolari în 2026.

Aportul 5G la realizarea acestor valori este estimat să ajungă la 40% în perspectiva anului 2026. 5G poate contribui substanțial la susținerea politicilor industriale, răspunzând astfel necesităților reale din România, mai arată documentul. Extrapolând pentru România rezultatele unui studiu despre 5G pentru Smart Cities, într-un oraș de dimensiunile Bucureștiului s-ar putea crea aproximativ 50.000 de muncă, 10.000 în orașe precum Cluj sau Iași, iar la Lugoj aproximativ 400.

Pentru România, necesarul de investiții în 5G este prognozat la 2,3 miliarde de euro.

Necesarul de investiții la nivelul Uniunii Europene pentru tehnologia 5G este de 56-58 miliarde euro la nivelul anului 2025, ceea ce înseamnă o investiție medie de 145 euro pentru un utilizator european, cu 7% mai mult decât în cazul 4G și cu 20% mai mult decât 3G, arată aceeași strategie.

Și în lume perspectivele sunt optimiste: furnizorul suedez de echipamente de telecomunicații Ericsson apreciază că abonamentele 5G vor crește cu 50% în 2024, la 1,5 miliarde, acoperind peste 40% din populația lumii. America de Nord și Asia de Nord-Est sunt așteptate să fie primele zone care adoptă noua tehnologie, furnizorii majori de servicii de telecomunicații americani urmând a oferi 5G din acest an sau din 2019, iar rețelele majore globale din 2020.

Primele abonamente 5G din Europa ar urma să apară în 2019, arată Ericsson în Mobility Report. Industria de echipamente de telecomunicații va traversa o perioadă dificilă, pe măsură ce cererea de echipamente 2G, 3G și 4G va scădea, iar solicitările pentru următoarea generație vor spori abia peste doi ani.

Ericsson estimează un total de 8,9 miliarde de abonamente pentru telefoane mobile la finele lui 2024, de la 5 miliarde la finele acestui an.

Prognozele unor actori globali din domeniu arată că numărul de utilizatori 5G va ajunge la 1 miliard în 2023, beneficiile estimate din 5G sunt pe măsură, fiind așteptate să se manifeste pe multiple planuri, atât pentru consumatori, cât și pentru producătorii de bunuri și servicii, publice sau private. Efectele de multiplicare în ansamblul Uniunii sunt estimate la 142 miliarde euro și 2,4 milioane locuri de muncă; doar pentru România, efectele de multiplicare sunt estimate la 4,7 miliarde euro și respectiv crearea a peste 252.000 locuri de muncă. Efectele noii tehnologii estimate pentru patru sectoare (autovehicule, transporturi, utilități și sănătate) arată beneficii de 62,5 miliarde euro/anual, la nivelul UE.

Într-o altă abordare de analiză prospectivă, transformarea mijlocită de investițiile în IoT și digitalizarea industrială în România vor aduce creșteri semnificative ale cifrei de afaceri din industrii inteligente, de la 3,7 miliarde dolari în 2020 la 9 miliarde dolari în 2026. Aportul 5G la realizarea acestor valori este estimat să ajungă la 40% în perspectiva anului 2026.

În studiul de impact privind implementarea 5G în Europa, mediul de afaceri este așteptat să obțină 55% din beneficiile 5G la nivelul anului 2025.

 

Inchide